HEALTH AS AN INDICATOR OF CIVILISATION
Cuvinte cheie:
stare de sănătate, sănătate durabilă, sănătate socială, sănătate fizică, sănătate psiho-mintală, indicatori de sănătate, indicatori de civilizaţie, criza sănătăţii, criza civilizaţiei, ideologia sănătăţii,Rezumat
Între crizele cu care se confruntă societăţile actuale, un loc aparte îl ocupă criza din domeniul sănătăţii. Poziţionarea specială a acesteia este urmarea faptului că starea de sănătate a populaţiei este un indicator reprezentativ al calităţii civilizaţiei corpurilor sociale. Frontierele dintre domeniul sănătăţii şi cel al civilizaţiei sunt abordate în studiul de faţă din perspectiva relaţiei dintre parte şi întreg. Ca atare, toţi indicatorii relevanţi pentru starea de sănătate sunt asumaţi şi ca indicatori de civilizaţie, iar starea calitativă de ansamblu a civilizaţiei este înţeleasă ca sursă esenţială de influenţare a departamentului sănătăţii. Înţelegerea conceptului de sănătate prin prisma complexului dimensiunilor lui ne obligă să nu reducem demersurile de refacere a stării de sănătate doar la diverse remedii fizice şi nici să atribuim domeniului sănătăţii capacităţi şi responsabilităţi pe care să nu le poată finaliza. Din exemplele prezentate rezultă că doar prin raportare la civilizaţie pot fi depăşite cele mai multe dintre stările critice de sănătate şi, de asemenea, doar cu ajutorul capitalurilor de civilizaţie poate fi augmentată sanătatea în tridimensionalitatea ei.Referințe
Anton, S. G. (2013). Solutii de finantare durabila a sistemului de sanatate din România. Revista de Economie Sociala. 3(2), pp.102-112.
Bauman, Z. and May, T. (2008). Gândirea sociologica. Editura Humanitas, Bucuresti.
Becker, G. S. (1997). Capitalul uman. O analiza teoretica si empirica cu referire speciala la educatie. Editura All, Bucuresti.
Boia, L. (2006). Tinerete fara batrânete. Editura Humanitas, Bucuresti.
Candrea, I. A. (1999). Folclorul medical român comparat. Editura Polirom, Iasi.
Dornescu, V. and Manea, T. (2013). Migratia medicilor români: dimensiuni sociodemografice si economice. Revista de Economie Sociala. 3(1), pp. 121-138.
Enachescu, C. (2004). Tratat de igiena mintala. Editura Polirom, Iasi.
Galbraith, J. K. (1997). Societatea perfecta. La ordinea zilei: binele omului, Editura Eurosong & Book, Bucuresti.
Georgescu, Fl.(coord.), (1978). Filosofie si medicina. Editura Medicala, Bucuresti.
Godin, Ch. (2005).Sfârsitul umanitatii. Editura Stiinta, Chisinau.
Grenier, H. (1995). Marile doctrine morale. Editura Humanitas, Bucuresti.
Grosu, N. (1999). Tratat de sociologie. Editura Expert, Bucuresti.
Hours, B. (2010). Ideologia umanitara sau spectacolul alteritatii pierdute. Editura Insitutul European, Iasi.
13 Ioan, B. and Astarastoae, V. (Eds.), (2013). Dileme etice la sfârsitul vietii. Editura Polirom, Iasi.
Miftode, R. (2009). Asistenta sociala a persoanelor vârstnice/ cu nevoi speciale. Boli cronice si ale batrânetii. Editura Universitatii „Al. I. Cuza”, Iasi.
Malita, M. (1998). Zece mii de culturi, o singura civilizatie. Spre geomodernitatea secolului XXI. Editura Nemira, Bucuresti.
Nietzsche, Fr. (1994). Stiinta voioasa. Editura Humanitas, Bucuresti.
Oprea, L., Gavrilovici, C., Manea, T. and Astarastoae, V. (coord.), (2013). La drum cu Hipocrate: migratia medicilor din România. Editura Polirom, Iasi.
Oprea, L., Gavrilovici, C., Vicol, M. and Astarastoae, V. (Eds.)(2013). Relatia medic-pacient.Editura Polirom, Iasi.
Ruffin, J. C. (1991). Le piegev. Editions J. C. Lattes, Paris.
Stan, L. (2003). Problema idealului. Perspective moral-pedagogice. Editura Universitatii „A. I. Cuza”, Iasi.
