HEALTH AS AN INDICATOR OF CIVILISATION

Auteurs

  • Dumitru STAN Alexandru Ioan Cuza University of Iasi

Mots-clés :

santé, santé durable, santé sociale, santé physique, indicateurs de santé mentale, indicateurs de civilisation, crise sanitaire, crise de la civilisation, idéologie de la santé

Résumé

Parmi les crises de la société actuelle, la crise du domaine de la santé est tout a fait différente. Son importance est due au fait que la santé de la population est un indicateur de la qualité de la civilisation des sociétés. Les frontières entre la santé et la civilisation sont abordés dans cette étude dans les termes de la relation entre tout et partie. En tant que tel, tous les indicateurs pertinents pour la santé sont supposés être indicateurs de la civilisation, et l'état de la civilisation est considérée comme la principale source d’influencer le domaine de la santé. La compréhension du concept de la santé par ses dimensions complexes nous oblige à ne réduire pas les démarches de refaire la santé à de remèdes naturels, ni d'attribuer au domaine de la santé des capacités et des responsabilités qui ne peut pas les finaliser. Les exemples présentés dans cet article montrent que seulement par référence à la civilisation peuvent être surmontées la majorité d’états critiques de la santé et avec l’aide des capitaux de la civilisation peut être augmentée la santé dans sa tridimensionnalité.

Biographie de l'auteur

Dumitru STAN, Alexandru Ioan Cuza University of Iasi

Carol I 11, 700506, Iasi, Romania

Références

Anton, S. G. (2013). Solutii de finantare durabila a sistemului de sanatate din România. Revista de Economie Sociala. 3(2), pp.102-112.

Bauman, Z. and May, T. (2008). Gândirea sociologica. Editura Humanitas, Bucuresti.

Becker, G. S. (1997). Capitalul uman. O analiza teoretica si empirica cu referire speciala la educatie. Editura All, Bucuresti.

Boia, L. (2006). Tinerete fara batrânete. Editura Humanitas, Bucuresti.

Candrea, I. A. (1999). Folclorul medical român comparat. Editura Polirom, Iasi.

Dornescu, V. and Manea, T. (2013). Migratia medicilor români: dimensiuni sociodemografice si economice. Revista de Economie Sociala. 3(1), pp. 121-138.

Enachescu, C. (2004). Tratat de igiena mintala. Editura Polirom, Iasi.

Galbraith, J. K. (1997). Societatea perfecta. La ordinea zilei: binele omului, Editura Eurosong & Book, Bucuresti.

Georgescu, Fl.(coord.), (1978). Filosofie si medicina. Editura Medicala, Bucuresti.

Godin, Ch. (2005).Sfârsitul umanitatii. Editura Stiinta, Chisinau.

Grenier, H. (1995). Marile doctrine morale. Editura Humanitas, Bucuresti.

Grosu, N. (1999). Tratat de sociologie. Editura Expert, Bucuresti.

Hours, B. (2010). Ideologia umanitara sau spectacolul alteritatii pierdute. Editura Insitutul European, Iasi.

13 Ioan, B. and Astarastoae, V. (Eds.), (2013). Dileme etice la sfârsitul vietii. Editura Polirom, Iasi.

Miftode, R. (2009). Asistenta sociala a persoanelor vârstnice/ cu nevoi speciale. Boli cronice si ale batrânetii. Editura Universitatii „Al. I. Cuza”, Iasi.

Malita, M. (1998). Zece mii de culturi, o singura civilizatie. Spre geomodernitatea secolului XXI. Editura Nemira, Bucuresti.

Nietzsche, Fr. (1994). Stiinta voioasa. Editura Humanitas, Bucuresti.

Oprea, L., Gavrilovici, C., Manea, T. and Astarastoae, V. (coord.), (2013). La drum cu Hipocrate: migratia medicilor din România. Editura Polirom, Iasi.

Oprea, L., Gavrilovici, C., Vicol, M. and Astarastoae, V. (Eds.)(2013). Relatia medic-pacient.Editura Polirom, Iasi.

Ruffin, J. C. (1991). Le piegev. Editions J. C. Lattes, Paris.

Stan, L. (2003). Problema idealului. Perspective moral-pedagogice. Editura Universitatii „A. I. Cuza”, Iasi.

Fichiers supplémentaires