ANTICHITATEA ȘI SUBIECTIVAREA DISCURSULUI FILOSOFIC: DE LA <em>LOGOS</em> LA <em>ETHOS</em>
Mots-clés :
ancient philosophy, way of life, meditatio, practices of subjectivation, logos, ethos, parrhêsia, truthRésumé
Antiquity and the Subjectivation of Philosophical Discourse: From logos to ethos By assuming that ancient philosophy was a way of life, this current paper proposes to reveal, first of all, a few characteristics underneath the expression „philosophy as a way of life” worked in Antiquity. Second, this study is trying to offer an answer regarding the next question: How the ancient philosophers succeed to maintain active the philosophical discourses? The secret of this technique might come from what Michel Foucault named practices of subjectivation, most visible in Hellenistic and Roman period. Under these practices, the truth is obtained from the philosophical discourses (logoi). The process of subjectivation takes place when the Subject (i.e. the philosopher) accepts and transforms the truth, present in the discourses, into a principle of action (ethos).Références
Foucault, Michel, Hermeneutica subiectului. Cursuri la Collège de France (1981-1982), ediție îngrijită de Fréderic Gros sub îndrumarea lui François Ewald și a lui Alessandro Fontana, traducere de Bogdan Ghiu, Editura Polirom, Iași, 2004.
Franěk, Jakub, „Philosophical parrhesia as aesthesis of existance”, Continental Philosophy Review, nr. 39, 2006, pp. 113-134.
Liddell, Henry George; Scott, Robert, An intermediate Greek-English Lexikon, founded upon the seventh edition of Liddell and Scott’s Greek-English Lexikon, Clarendon Press, Oxford, 1991.
Marcus Aurelius, Gânduri către sine însuși, traducere, studiu introductiv, indici și note de Cristian Bejan, Editura Humanitas, București, 2013.
Newman, Robert J., „Cotidie meditare. Theory and Practice of the meditatio in Imperial Stoicism” în Aufsteig und Niedergang der Römischen Welt: Geschichte in Kultur Roms im Spiegel der neuen Forschung, vol. 2.36.3, W. de Gruyter Verlag, Berlin, 1989, pp. 1474-1517.
Platon, Republica, în Opere V, traducere de Andrei Cornea, Editura Științifică și Enciclopedică, 1986.
Seneca, „Despre liniștea sufletului”, „Despre mînie”, în Scrieri filozofice alese, prefață de Eugen Cizek, traducere de Paula Bălașa, Elena Lazăr, Svetlana Sterescu, Editura Minerva, București, 1981.
Seneca, Epistole către Lucilius, volumele I și II, traducere, studiu introductiv, note și indice de Ioana Costa, Editura Polirom, Iași, 2007/2008.
Ramons, Alice, „Technologies of the Self: Truth, Asceticism, and Autonomy”, Journal of French and Francophone Philosophy, vol. 6, No 1-2, 1994, pp. 20-29.
