IMPACTUL MIGRAȚIEI ASUPRA COEZIUNII SOCIALE ÎN SOCIETĂȚILE DE DESTINAȚIE. PERSPECTIVE COMPARATIVE
DOI:
https://doi.org/10.47743/asas-2025-2-833Cuvinte cheie:
international migration , social cohesion, integration , social capital, discrimination, multiculturalismRezumat
Migrația internațională reprezintă unul dintre cele mai complexe fenomene sociale contemporane, cu implicații profunde asupra structurilor demografice, economice și culturale ale societăților de destinație. Lucrarea de față își propune să investigheze modul în care migrația influențează coeziunea socială, utilizând un cadru teoretic sociologic și o abordare comparativă între contexte naționale distincte (Franța, Germania, Statele Unite, România, Polonia și statele scandinave). Studiul evidențiază că migrația poate fi înțeleasă ca un fenomen ambivalent: pe de o parte, ea contribuie la diversitatea culturală, revitalizarea demografică și dinamismul economic; pe de altă parte, poate genera segregare, tensiuni identitare și polarizare socială, în special în absența unor politici publice coerente de integrare. Analiza comparativă evidențiază faptul că modelele incluzive de integrare (precum cele din Scandinavia) favorizează coeziunea socială, în timp ce modelele restrictive sau asimilative (precum cele aplicate inițial în Franța și Germania) pot conduce la fragmentare și conflict. În cazul României și Poloniei, ca state emergente de imigrație, provocările sunt accentuate de lipsa unor politici clare și de percepțiile ambivalente ale populației majoritare.
Referințe
Anghel, R. G. (2013). Românii din Italia: Migrație, rețele sociale și capital social. Iași: Polirom.
Bauböck, R. (2001). Multiculturalism and citizenship: International comparative perspectives. Ashgate.
Berry, J. W. (1997). Immigration, acculturation, and adaptation, Applied Psychology: An International Review, 46(1), 5–34.
Brubaker, R. (1992). Citizenship and nationhood in France and Germany. Harvard University Press.
Castles, S., de Haas, H., Miller, M. J. (2019). The age of migration: International population movements in the modern world (6th ed.). Palgrave Macmillan.
Chan, J., To, H.-P., Chan, E. (2006). Reconsidering social cohesion: Developing a definition and analytical framework for empirical research, Social Indicators Research, 75(2), 273–302.
Esser, H. (2006). Migration, language and integration, AKI Research Review, 4, 1–55.
Favell, A. (1998). Philosophies of integration: Immigration and the idea of citizenship in France and Britain. Palgrave Macmillan.
Gordon, M. (1964). Assimilation in American life: The role of race, religion, and national origins. Oxford University Press.
Janmaat, J. G. (2011). Social cohesion as a real-life phenomenon: Assessing the explanatory power of the universalist and particularist perspectives. Social Indicators Research, 100(1), 61–83.
Joppke, C. (2004). The retreat of multiculturalism in the liberal state: Theory and policy, The British Journal of Sociology, 55(2), 237–257.
Koopmans, R., Statham, P., Giugni, M., & Passy, F. (2005). Contested citizenship: Immigration and cultural diversity in Europe. University of Minnesota Press.
OECD. (2022). International migration outlook 2022. OECD Publishing.
Portes, A., Rumbaut, R. G. (2006). Immigrant America: A portrait (3rd ed.). University of California Press.
Putnam, R. D. (2000). Bowling alone: The collapse and revival of American community. Simon & Schuster.
Putnam, R. D. (2007). E pluribus unum: Diversity and community in the twenty-first century, Scandinavian Political Studies, 30(2), 137–174.
UNHCR. (2023). Global trends: Forced displacement in 2022. United Nations High Commissioner for Refugees.
