CONSEQUENCES OF EXPOSURE TO FAMILY VIOLENCE ON THE ACADEMIC SUCCESS OF CHILDREN, ADOLESCENTS, AND YOUNG PEOPLE
DOI:
https://doi.org/10.47743/asas-2024-1-756Cuvinte cheie:
expunere, violență domestică, performanță școlară, climat familialRezumat
Acest articol examinează consecințele violenței domestice asupra vieții și educației copiilor, adolescenților și tinerilor, evidențiind modurile în care aceștia pot beneficia de sprijin în cadrul sistemului educațional (Lloyd, 2018). Prin aplicarea unei abordări sistematice de cercetare și revizuire, am analizat sintetic studii care au evaluat precis impactul cantitativ și calitativ al expunerii la violența familială asupra performanțelor academice ale acestor grupuri de vârstă. Rezultatele subliniază necesitatea implementării soluțiilor educaționale și a sprijinului pentru a-i ajuta să depășească traumele și să se dezvolte armonios. Sintetizând studiile recente, am explorat modul în care expunerea la violența familială afectează adaptarea și performanțele academice ale respondenților. Cele nouă studii examinate s-au concentrat pe populația copiilor, adolescenților și tinerilor pentru a evalua relația dintre expunerea la violența familială și performanțele academice (Supol, 2021). În aceste studii de cercetare, expunerea la violența familială a fost tratată ca o variabilă independentă, în timp ce succesul academic a fost considerat o variabilă dependentă. Concluziile evidențiază legătura semnificativă dintre violența familială și scăderea rezultatelor academice, subliniind consecințele negative asupra concentrării și învățării (da Silva Alves, 2021). În plus, sunt abordate modurile în care un climat familial marcat de violență influențează implicarea în activitățile școlare, impactându-le starea emoțională. Prin analiza comprehensivă a acestui subiect, revizuirea oferă o înțelegere mai detaliată a mecanismelor prin care violența familială poate influența traiectoria academică a tinerilor și sugerează direcții posibile pentru intervenții și sprijin.
Referințe
Alhamed, M. G. (2020). Family Violence and Its Implications on Individual and Society.
Journal of Education and Practice , 9.
Artz, S., Jackson, M. A., Rossiter, K. R., Nijdam-Jones, A., Géczy, I., & Porteous, S. (2014). A Comprehensive Review Of The Literature On The Impact Of Exposure To Intimate Partner Violence For Children And Youth. International Journal of Child, Youth and Family Studies, 5(4), 493-587. https://doi.org/10.18357/ijcyfs54201413274
da Silva Alves, E. &. (2021). Domestic violence and school performance. Psychology Applications & Developments VII Advances in Psychology and Psychological Trends Series, 154.
Evans, S. E., Davies, C., & DiLillo, D. (2008). Exposure to domestic violence: A meta-analysis of child and adolescent outcomes. Aggression and violent behavior, 13(2), 131-140.
Fellin, L. C.-B. (2019). Empowering young people who experienced domestic violence and abuse: The development of a group therapy intervention. . Clinical child psychology, 24(1), 170-189.
Fry, D., Fang, X., Elliott, S., Casey, T., Zheng, X., Li, J., ... & McCluskey, G. (2018). The relationships between violence in childhood and educational outcomes: A global systematic review and meta-analysis. Child abuse & neglect, 75, 6-28.
Ibrahim, M. (2019). Impact of domestic violence on student academic achievement. Munich: EDUCATIONAL SCIENCE.
Kaur, R., & Garg, S. (2008). Addressing domestic violence against women: An unfinished agenda. Indian journal of community medicine: official publication of Indian Association of Preventive & Social Medicine, 33(2), 73.
Kiesel, L. R. (2018). The relationship between child maltreatment, intimate partner violence exposure, and academic performance. In Administrative Data and Child Welfare Research, pp. 105-128.
King, V. L., & Mrug, S. (2018). The relationship between violence exposure and academic achievement in African American adolescents is moderated by emotion regulation. The Journal of Early Adolescence, 38(4), 497-512.
Kitzmann, K. M., Gaylord, N. K., Holt, A. R., & Kenny, E. D. (2003). Child witnesses to domestic violence: a meta-analytic review. Journal of consulting and clinical psychology, 71(2), 339.
Lalande, C., Gauthier, S., Damant, D., Lessard, G., & Dubé, M. (2023). Professional Representations of Collaboration in the Response to Intimate Partner Violence. Journal of Family Violence, 1-12.
Lloyd, M. (2018). Domestic violence and education: Examining the impact of domestic violence on young children, children, and young people and the potential role of schools. . Frontiers in psychology, 9.
Luthar, S. S., Cicchetti, D., & Becker, B. (2000). The construct of resilience: A critical evaluation and guidelines for future work. Child development, 71(3), 543-562.
Sheridan, S. M., & Wheeler, L. A. (2017). Building strong family–school partnerships: Transitioning from basic findings to possible practices. Family Relations, 66(4), 670-683.
Sivarajasingam, V., Webber, I., Riboli-Sasco, E., Alaa, A., & El-Osta, A. (2022). Investigating public awareness, prevailing attitudes and perceptions towards domestic violence and abuse in the United Kingdom: a qualitative study. BMC public health, 22(1), 2042.
Supol, M. S.-M. (2021). Effects of family violence exposure on adolescent academic achievement: A systematic review. Trauma, Violence, & Abuse, 22(5),, 1042-1056.
Thompson, E. H., & Trice-Black, S. (2012). School-based group interventions for children exposed to domestic violence. Journal of family violence, 27, 233-241.
Vu, N. L., Jouriles, E. N., McDonald, R., & Rosenfield, D. (2016). Children's exposure to intimate partner violence: A meta-analysis of longitudinal associations with child adjustment problems. Clinical psychology review, 46, 25-33.
Yusuf, F. A. (2017). Impacts of domestic violence against women on students’ academic performance as perceived by primary school teachers in Nigeria. Educational Journal of the University of Patras UNESCO Chair, 17-25