IDENTITY CHANGES IN CRISIS SITUATIONS. ANXIETY, FRUSTRATION AND ANGUISH DUE TO THE COVID-19 PANDEMIC

ANTONIO  SANDU

doi:10.47743/asas-2021-2-653

Autori

ANTONIO SANDU PhD. Prof. at Faculty of Law and Administrative Sciences, “Stefan cel Mare” University of Suceava, Romania & PhD. Adviser at Doctoral School of Sociology from University of Oradea, Romania

DOI:

https://doi.org/10.47743/asas-2021-2-653

Cuvinte cheie:

pandemie, impact psihologic, sănătate mintală, angoasă, anxietate, frustrare

Rezumat

În acest articol se realizează o trecere în revistă a literaturii socio-antropologice privind impactul pandemiilor asupra sănătăţii mintale a populaţiei. De asemenea, este luat în discuţie modul în care această pandemie afectează construcţia identităţii populaţiei afectate de pandemie. Perspectiva istorico-antropologică se referă la epidemia de ciumă care a afectat Europa în Evul Mediu, la impactul ei psihologic din perspectiva relaţiei individului cu alteritatea – ca posibilă sursă de pericol. Articolul prezintă o serie de asemănări și diferenţe din perspectiva angoasei, anxietăţii și frustrării cauzate populaţiei de pandemia de ciumă și pandemia de Covid-19, evidenţiind rezultatele studiilor publicate în cursul anului 2020 în reviste indexate în Web of Science, dedicate la impactul pandemiei. de Coronavirus asupra sănătăţii mintale a populaţiei. Cercetarea s-a axat pe mai multe dimensiuni ale procesului de construcţie socială a pandemiei de Covid-19, printre care amintim: informarea asupra pandemiei, restricţii impuse de autorităţi ca elemente de (re)construcţie socială a limitei condiţiei umane, medicalizare. a vieţii sociale şi a percepţiei societăţii contemporane ca societate de risc. În acest articol ne vom referi exclusiv la rezultatele care vizează schimbări în construcţia identitară a persoanelor afectate de pandemie.

Referințe

Bao, Y., Sun, Y., Meng, S., Shi, J., & Lu, L. (2020). 2019-nCoV epidemic: Address mental health care to empower society. The Lancet, 395(10224), e37–e38. https://doi.org/10.1016/S0140-6736(20)30309-3

Basheti, I. A., Mhaidat, Q. N., & Mhaidat, H. N. (2021). Prevalence of anxiety and depression during COVID-19 pandemic among healthcare students in Jordan and its effect on their learning process: A national survey. PLoS ONE, 16(4), e0249716. https://doi.org/10.1371/journal.pone.0249716

Boccaccio, G. (2003). The Decameron (2nd ed.). Penguin Books.

Brooks, S. K., Webster, R. K., Smith, L. E., Woodland, L., Wessely, S., Greenberg, N., & Rubin, G. J. (2020). The psychological impact of quarantine and how to reduce it: Rapid review of the evidence. The Lancet, 395(10227), 912–920. https://doi.org/10.1016/S0140-6736(20)30460-8

Delumeau, J. (2021). Frica în Occident. Secolele XIV - XVIII. O cetate asediată [Fear in the West. XIV - XVIII centuries. A besieged fortress]. Art.

Hall, R. C. W., Hall, R. C. W., & Chapman, M. J. (2008). The 1995 Kikwit Ebola outbreak: Lessons hospitals and physicians can apply to future viral epidemics. General Hospital Psychiatry, 30(5), 446–452. https://doi.org/10.1016/j.genhosppsych.2008.05.003

Korkmaz, H., & Güloğlu, B. (2021). The role of uncertainty tolerance and meaning in life on depression and anxiety throughout Covid-19 pandemic. Personality and Individual Differences, 179, 110952/2021. https://doi.org/10.1016/j.paid.2021.110952

Kristoffersen, E. S., Faiz, K. W., Sandset, E. C., Storstein, A., M., Stefansen, S., Winsvold, B. S., & Hansen, J. M. (2020). Hospital-based headache care during the Covid-19 pandemic in Denmark and Norway. The Journal of Headache and Pain, 21(1), 128. http://dx.doi.org/10.1186/s10194-020-01195-2

Lipovetsky, G. (1996). Amurgul datoriei [The twilight of duty]. Babel.

Ozamiz-Etxebarria, N., Dosil-Santamaria, M., Picaza-Gorrochategui, M., & Idoiaga-Mondragon, N. (2020). Stress, anxiety, and depression levels in the initial stage of the COVID-19 outbreak in a population sample in the Northern Spain. Cad Saude Publica, 36(4), e00054020. https://doi.org/10.1590/0102-311X00054020

Rizzoli, P. B., & Grazzi, L. (2020). The adaptation of management of chronic migraine patients with medication overuse to the suspension of treatment protocols during the COVID-19 pandemic: Lessons from a tertiary headache center in Milan, Italy. Headache, 60(7), 1463–1464. https://doi.org/ 10.1111/head.14140

Salari, N., Hosseinian-Far, A., Jalali, R., Vaisi-Raygani, A., Rasoulpoor, S., Mohammadi, M., Rasoulpoor, S., & Khaledi-Paveh, S. (2020). Prevalence of stress, anxiety, depression among the general population during the COVID-19 pandemic: A systematic review and meta-analysis. Globalization and Health, 16(57). https://doi.org/10.1186/s12992-020-00589-w

Shigemura, J. Ursano, R. J., Morganstein, J. C., Kurosawa, M., & Benedek, D. M. (2020). Public responses to the novel 2019 Coronavirus (2019-NCOV) in Japan: Mental health consequences and target populations. Psychiatry and Clinical Neurosciences, 74(4), 281. https://doi.org/10.1111/pcn.12988

Suzuki, K., Takeshima, T., Igarashi, H., Imai, N., Danno, D., Yamamoto, T., Nagata, E., Haruyama, Y., Mitsufuji, T., Suzuki, S., Ito, Y., Shibata, M., Kowa, H., Kikui, S., Shiina, T., Okamura, M., Tatsumoto, M., & Hirata, K. (2021). Impact of the COVID-19 pandemic on migraine in Japan: A multicentre crosssectional study. The Journal of Headache and Pain, 22(53). https://doi.org/10.1186/s10194-021-01263-1

Xiang, Y. T., Yang, Y., Li, W., Zhang, L., Zhang, Q., Cheung, T., & Ng, C. H. (2020). Timely mental health care for the 2019 novel Coronavirus outbreak Is urgently needed. Lancet Psychiatry, 7(3), 228–229. https://doi.org/10.1016/s2215-0366(20)30046-8

Zhang, J., Lu, H., Zeng, H., Zhang, S., Du, Q., Jiang, T., & Dua, B. (2020). The differential psychological distress of populations affected by the COVID-19 pandemic. Brain, Behavior, and Immunity, 87, 49–50. https://doi.org/10.1016/j.bbi.2020.04.031