THE PHILIA PROJECT – FOR THE SUCCESSFUL INTEGRATION OF THE YOUNG THROUGH THEIR EMPOWERMENT AND SOCIAL NETWORK DEVELOPMENT
DOI:
https://doi.org/10.47743/asas-2021-1-626Cuvinte cheie:
asistență socială, integrare socială, adolescență, rețea socială, autonomie, învățare reciprocă.Rezumat
Proiectul Philia + a fost finanțat în cadrul Programului Erasmus +. Parteneri din Belgia, Franța, Germania, Portugalia și România (din instituții de învățământ superior și de asistență socială) au lucrat pentru formarea studenților din domeniul asitenței sociale și pentru incluziunea socială a (pre)adolescenților cu vârste cuprinse între 13-18 ani aflați în sistemul de protecție socială și pentru a spori, păstra și dezvolta rețelele de sprijin. Au fost organizate programe de instruire pentru profesori, formatori și cercetători implicați în proiect, precum și pentru studenți, profesioniști în domeniul asistenței sociale și tineri în dificultate aflați în îngrijirea asociațiilor și a organizațiilor care le oferă suport social și psihologic. Scopul a fost acela de a-i schimba pe cei implicați, în conformitate cu cadrul teoretic DPAPC (dezvoltarea puterii de a acționa a persoanelor și comunităților) și cu cadrul metodologic RAC (cercetare-acțiune colaborativă), pentru a le permite să înțeleagă mecanismul determinismului social al succesului și eșecului și pentru a îmbunătăți rețelele de asistență ți sprijin. Membrii proiectului au reușit crearea a două module de instruire, teasere de mărturii, focus grupuri, conversații comprehensive, filme educaționale pentru module, filme privind acompanierea romilor și a minorilor neînsoțiți.Referințe
Bayard Rodriguez, M. D. & Ferreira, J. (2017). La contribution de l'intervention dans les réseaux sociaux et du travail social communautaire au niveau local, social et humain. Revue européenne du travail social (CESW). DOI: 10.1080/13691457.2018.1423551
Bronfenbrenner, U. (1977). Toward an experimental ecology of human development. American Psychologist, 32(7), 513–531. DOI: 10.1037/0003-066X.32.7.513
De Robertis, C. (2007). Méthodologie de l´intervention en travail social. Bayard.
Donzelot, J., Estebe, P. (1994), L’Etat animateur. Essai sur la politique de la ville. Esprit.
Dufort, F., Le Bossé, Y. (2002). La psychologie communautaire et le changement social. In: Dufort, F., Guay, J. (Eds.), Agir au cœur des communautés, Les Presses de l’Université Laval.
Le Bossé, Y. (2003). De „l’habilitation” au „pouvoir d’agir” vers une appréhension plus circonscrite de la notion d’empowerment. Nouvelles Pratiques Sociales, 16(2), 30-51.
Le Bossé, Y. &Vallerie, B. (2006). Le développement du pouvoir d’agir (empowerment) des personnes et des collectivités: de son expérimentation à son enseignement. Les sciences de l’éducation pour l’ère nouvelle, 39(3), 87-100.
Monnink, H. (2017). La boîte à outils des travailleurs sociaux. Travail social durable et multiméthode. Routledge: Taylor & Francis.
Parton, N., O'Byrne, P. (2000). Constructive Social Work: Towards a New Practice. Basingstoke, Macmillan.
Richmond, M. E. (2002). Les méthodes nouvelles d’assistance. Librairie Félix Alcan.
Ricœur, P. (1995). Le Juste. Éditions Esprit.
Rullac, S. (2015). Les chercheurs ignorants, Les recherches-actions collaboratives. Une révolution de la connaissance. EHES.
Rullac, S. (2018). Recherche Action Collaborative en travail social : les enjeux épistémologiques et méthodologiques d’un bricolage scientifique. Pensée plurielle, 48, 37-50.
Viscarret, J. J. (2007). Modelos y Métodos de Intervención Social. Alianza Editorial.