Social Media and Domestic Violence

Rezumat

Violenţa domestică este cea mai brutală manifestare a inegalităţii existente în societatea noastră. Victimele acestui fenomen sunt femei pentru simplul fapt că agresorii lor nu îşi recunosc drepturile minime de libertate, respect şi luare a deciziilor. La cea de-a patra Conferinţă mondială privind femeile din 1995, ONU a recunoscut că violenţa împotriva femeilor reprezintă un obstacol în calea realizării egalităţii, dezvoltării şi păcii şi că încalcă şi încalcă drepturile omului şi libertăţile fundamentale. ONU defineşte fenomenul ca o manifestare a relaţiilor de putere între femei şi bărbaţi care, după cum ne arată istoria, au fost întotdeauna inegale. Social media vine într-o varietate de forme din cele mai populare cum ar fi Facebook, Twitter, Instagram la lucruri precum bloguri, reţele de afaceri şi forumuri. Cei care sunt activi online în cadrul acestor platforme sociale media lunar ajung în miliarde de utilizatori. Accesibilitatea devine şi mai uşoară, deoarece toată lumea se poate conecta acum printr-un dispozitiv mobil. Motivul din spatele social media, de ce oamenii împărtăşesc? În primul rând, mulţi vor să împărtăşească conţinutul pe care îl găsesc, deoarece este distractiv sau informaţiile au valoare. Social media ajută la conectarea oamenilor, precum şi la creşterea afacerilor. Un alt motiv include persoanele care folosesc social media pentru cauze şi caritate, împărtăşind aceste informaţii, deoarece se simt puternic în legătură cu o anumită problemă. Acest lucru ne duce la modul în care mediile sociale pot avea un impact asupra comunităţii şi asupra societăţii generale. Multe dintre problemele din lumea de astăzi au o expunere mai mare, prin urmare, creşterea gradului de conştientizare a problemelor. Aceasta este cu siguranţă o latură pozitivă pentru social media, dar există şi un dezavantaj? Social media a devenit un far de speranţă şi un punct de plecare pentru susţinătorii violenţei domestice de a vorbi şi de a-şi rupe tăcerea. Dacă mass-media socială joacă un rol semnificativ în a permite abuzatorilor să controleze, să intimideze şi să-şi lovească victimele, el serveşte şi un scop la fel de întunecat în perpetuarea – şi, într-adevăr, în amplificarea – culturii sexismului, misoginiei şi agresiunii masculine. În anonimatul incurajat al lumii virtuale, a apărut o limbă, imagini şi comportamente libere pentru toate, iar elementele întunecate ale naturii umane au fost eliberate. Fără controlul responsabilităţii sociale, influenţele modulative ale ruşinii, dezaprobării şi pedepsei care funcţionează atât de eficient în reglementarea comportamentului în lumea reală, toată agresiunea instinctelor umane cele mai primitive nu numai că înfloreşte, dar sunt validate şi încurajate. Aceste comunicări opresive, sexiste şi frecvent violente sunt întâmpinate cu râs şi, adesea, cu alte incitări. După cum au arătat Heath & Potter (2012), reţelele de social media facilitează dezvoltarea comunităţilor de discurs agresiv misoginist, în care obiectivitatea sexuală a femeilor şi ameninţările de violenţă fizică şi sexuală împotriva lor au devenit atât norma acestui trend.