Cognitive Emotional Coping Strategies in Women abused in Their Childhood
Cuvinte cheie:
strategii de coping cognitiv emoţional, abuz, femei.Rezumat
În articolul de faţă am investigat prezenţa abuzului în copilărie la femei, evaluarea comparată a strategiilor de coping cognitiv-emoţional în cazul a două grupuri de femei: abuzate şi neabuzate (N = 175). Pentru aceasta a fost aplicată scala de depistare a abuzului şi traumei (Sanders, Becher-Lausen, 1995) şi chestionarul de coping cognitiv emoţional (CERQ, Garnefski, Kraaij şi Spinhoven, 2001). Rezultatele arată că, în general, există diferenţe privind utilizarea strategiilor de coping între grupul de femei neabuzate şi abuzate în copilărie la strategiile slab adaptative. Strategii precum: autoculpabilizarea, culpabilizarea altora şi catastrofarea sunt mai frecvent utilizate în cazul femeilor care au trăit experienţa abuzului în copilărie. Grupul de femei neabuzate adoptă strategii înalt adaptative în managementul stresului, în special refocalizarea pe planificarea şi reevaluarea pozitivă, unde au obţinut medii mai mari. La corelaţiile inter strategii cognitiv emoţionale, pentru femeile abuzate în copilărie remarcăm că există asocieri între strategiile slab adaptative: autoculpabilizare şi ruminaţie, catastrofare şi acceptare; corelaţii moderate între acceptare şi ruminaţie.Referințe
Ackerman R.J. (2016). Fiicele adulte ale alcoolicilor. Editura Trei, Bucureşti.
Ayers, T.S., Sandier, I.N., West, S.G., & Roosa, M. W. (1996). Adispositional and situational assessment of children’s coping: Testing alternative models of coping. Journal of Personality, 64, 923-958.
Compas, B. ş.a. (1988). Coping with stressful events in older children and young adolescents. In Journal of Consulting and Clinical Psychology, nr. 56, p. 405-411.
Coyne, J.C., & Gottlieb, B.J. (1996). The mismeasure of coping by checklist. Journal of
Personality, 64, 959-991.
Lazarus, R.S., & Folkman, S. (1984). Stress, appraisal, and coping. Springer, New York. Pennebaker, J. (1997).Opening up: The healing power of expressing emotions (rev. ed.).
Guilford Press, New York.
Preda, VR. (2010). Efecte ale stresului şi strategii de coping la cadre didactice şi la elevi.
Rezumatul tezei de doctorat. Universiatea Babeş Bolyai, Cluj.
Rudolph, K.D., Dennig, M. D., & Weisz, J. R. (1995). Determinants and consequences of children’s coping in the medical setting: Conceptualization, review, and critique. Psychological Bulletin, 118, 328-357.
Skinner, E.A., Zimmer-Gembeck, M.J. (2007). The development of coping, in Annual Review of Psychology, nr. 58, p. 119-144.
Spirito, A., ş.a. (1996). Coping, depression and adolescent suicide attemps, in Journal of
Clinical Child Psychology, nr. 25, p. 147-155.
Spivack, G. şi Shure, M. (2001). The cognitive of social adjustment: Interpersonal cognitive problem-solving thinking, in Advances in clinical child psychology, nr. 5, p. 323-372.
Stallard, P., ş.a. (2001). Coping and psychological disstress in children involved in road traffic accidents, in British Journal of Clinical Psychology, nr. 40, p. 197-208.
Şleahtiţchi, M. (2007). Coping-ul. Delimitări noţionale. În: Psihologie. Pedagogie specială.
Asistenţă Socială. Revista Facultăţii de Psihologie şi Psihopedagogie specială a
Universităţii Pedagogice de Stat „Ion Creangă” din Chişinău, Nr. 1(6), pp. 46-50.