Resilience of Women Under the Criminal Justice System

Autori

  • Mihaela TOMIŢĂ Professor, PhD, Faculty of Sociology and Psychology, West University of Timisoara, B- dul Vasile Parvan nr 4, 300223, Timisoara, Romania
  • Roxana UNGUREANU PhD candidate, Faculty of Sociology and Psychology, West University of Timisoara, B-dul Vasile Parvan nr 4, 300223, Timisoara, Romania

Cuvinte cheie:

rezilienţă, femei, sistem de justiţie penală.

Rezumat

În ultimii 25 de ani, numărul femeilor din sistemul de justiţie penală a crescut foarte mult; majoritatea dintre acestea au fost incluse în „războiul împotriva drogurilor” şi au fost supuse unor politici cu pedepse punitive tot mai frecvente pentru infractorii non-violenţi. În acest articol, autorii discută despre rezilienţa definită din perspectiva factorilor de protecţie pentru femeile din sistemul de justiţie penală (de exemplu, caracteristicile de personalitate, caracteristicile biologice, factorii sociali şi culturali şi caracteristicile comunităţii). Deasemenea, rezilienţa poate fi definită ca un proces de adaptare (de exemplu, auto-dezvoltare, aprecieri cognitive pozitive, stiluri de coping şi spiritualitate), autorii realizând inclusiv o perspectivă iterativă asupra rezilienţei ca o cascadă a proceselor de protecţie şi ca rezultate pozitive (de exemplu, lipsa simptomelor) ca urmare a expunerii la evenimente adverse, în cazul nostru, femeile şi fetele din sistemul de justiţie penală. Multe dintre aceste femei se luptă cu abuzul de substanţe, boli mintale şi istoric de abuz fizic şi sexual. Dintre acestea, un număr mic primeşte serviciile de care au nevoie. Efectele asupra acestor femei, fete şi familiile lor sunt devastatoare. Bazându-se pe fiecare dintre aceste definiţii cadru, autorii iau în considerare aspecte generale referitoare la conceptul de rezilienţă.

Referințe

Block, J., Kremen, M. (1996). IQ and ego-resiliency: conceptual and empirical connections in separateness. Journal of Personality and Social Psychology, nr. 70, pp. 349-361. doi:

1037/0022-3514.70.2.349.

Boals, A., Riggs, S.A., Kraha, A. (2013). Coping with stressful or traumatic events: What aspects of trauma reactions are associated with health outcomes? Stress and Health. Vol. 29, Nr. 2, pp. 156-163. doi: 10.1002/smi.v29.2.

Bowland, S. (2015). Aging in place or being warehoused? African American trauma survivors in mixed-age housing. Traumatology (Tallahass Fla), Nr. 21, p. 172-180. doi:

1037/trm0000033.

Brothers, S. (2016). Merchants, samaritans, and public health workers: secondary syringe exchanger discursive practices. International Journal of Drug Policy. Nr 37, pp. 1-8. doi:

1016/j.drugpo.2016.06.004.

Burnett, H.J., Witzel, K., Allers, K., McBride, D.C. (2016). Understanding the relationship of trauma, substance use, and resilience among religiously affiliated university students. Journal of Research Christian Education, nr. 25, pp. 317-334. doi: 10.1080/10656219.

1237906

Chang, V.Y., Bendel, T.L., Koopman, C., McGarvey, E.L., Canterbury, R.J. (2003).

Delinquents’ safe sex attitudes. Criminal Justice Behaviour, nr. 30, pp. 210-229. doi:

1177/0093854802251005.

Davis, S.J., Spillman, S. (2011). Reasons for drug abstention: a study of drug use and resilience. Journal of Psychoactive Drugs, Nr. 43, pp. 14–19. doi: 10.1080/02791072.

566492.

Ekinci, S., Kandemir, H. (2015). Childhood trauma in the lives of substance-dependent patients: The relationship between depression, anxiety and self-esteem. Nordic Journal of Psychiatry, Vol. 69, Nr. 4, pp. 249-253.

Fair, H. (2009). International Review of Women’s Prisons, Prison Service Journal, 184. Harter, S. (1999). The construction of the self: A developmental perspective. New York, NY:

Guilford Press.

Hills, F., Meyer-Weitz, A., Oppongo Asante, K. (2016). The lived experiences of street children in Durban, South Africa: violence, substance use, and resilience. International Journal of Qualitative Studies on Health and Well-being. Nr. 11, doi: 10.3402/ qhw.v11.30302.

Jacelon, C. (1997). The trait of resilience. Journal of Advanced Nursing, Nr. 25, pp. 123–129. doi: 10.1046/j.1365-2648.1997.1997025123.x.

Jones, L. (2012). Measuring resiliency and its predictors in recently discharged foster youth.

Child Adolescent Social Work Journal, Nr. 29, pp. 515-533. doi: 10.1007/s10560-012-

-z.

Kaplan, H. (1999). Toward an understanding of resilience: A critical review of definitions and models. In: Glantz M, Johnson J, editors. Resilience and development: Positive life adaptations. New York: Kluwer Academic/Plenum, pp. 17-84.

Kolar, K. (2011). Resilience: revisiting the concept and its utility for social research.

International Journal on Mental Health Addiction, Nr. 9, pp. 421-433. doi: 10.1007/s11469-

-9329-2.

LaFromboise, T.D., Hoyt, D.R., Oliver, L., Whitbeck, L.B. (2006). Family, community, and school influences on resilience among American Indian adolescents in the upper Midwest. Journal of Community Psychol. Nr. 34, pp. 193-209. doi: 10.1002/jcop.20090.

Luthar, S.S., Cicchetti, D., Becker, B. (2000). The construct of resilience: a critical evaluation and guidelines for future work. Child Development, Nr. 71, pp. 543-562. doi:

1111/1467-8624.00164.

Masten, A.S., Best, K.M., Garmezy, N. (1990). Resilience and development: contributions from the study of children who overcome adversity. Developmental Psychopathology, Nr. 2, pp. 425-444. doi: 10.1017/S0954579400005812.

Masten, A.S. (2001). Ordinary magic: resilience processes in development. American

Psychology, Nr. 56, pp. 227-238. doi: 10.1037/0003-066X.56.3.227.

Masten, A.S. (2007). Resilience in developing systems: Progress and promise as the fourth wave rises. Development and Psychopathology, Vol. 19, Nr. 3, pp. 921-930. doi:

1017/S0954579407000442.

Masten, A.S., Monn, A.R. (2015). Child and family resilience: A call for integrated science, practice, and professional training’, in Family Relations, 64, 1, pp. 5–21. doi: 10.1111/ fare.12103

Schoedl, A.F., Costa, M.P., Mari, J.J., Mello, M.F., Tyrka, A.R., Carpenter, L.L., Price, L.H. (2010). The clinical correlates of reported childhood sexual abuse: An association between age at trauma onset and severity of depression and PTSD in adults. Journal of Child Sexual Abuse, Vol. 19, Nr. 2, pp. 156-170. doi: 10.1080/10538711003615038.

Shpiegel, S. (2015). Resilience among older adolescents in foster care: the impact of risk and protective factors. International Journal on Mental Health Addiction, Nr. 14, pp. 6-22. doi:

1007/s11469-015-9573-y.

Soler, L., Paretilla, C., Kirchner, T., Forns, M. (2012). Effects of poly-victimization on self- esteem and post-traumatic stress symptoms in Spanish adolescents. European Child & Adolescent Psychiatry. Vol. 21, Nr. 11, pp. 645-653. doi: 10.1007/s00787-012-0301-x.

Tomiţă, M. (2013). The resilience of women drug users sentenced to the execution of a custodial sentence, Revista de Asistenţă Socială, nr. 4, pp. 95-106.

Yates, T.M., Grey, I.K. (2012). Adapting to aging out: profiles of risk and resilience among emancipated foster youth. Developmental Psychopathology, Nr. 24, pp. 475-492. doi:

1017/S0954579412000107.

Wathen, C.N., Tanaka, M., MacGregor, J.C.D., Ferro, M.A., McKee, C., Boyle, M., Ford- Gilboe, M., MacMillan, H.L. (2016). ‘Trajectories for women who disclose intimate partner violence in health care settings: the key role of abuse severity’, in International Journal of Public Health, 61, 8, pp. 873-882. doi: 10.1007/s00038-016-0852-6.

Fișiere adiționale

Publicat

2019-07-19