FAMILY AND VIOLENCE FROM THE PERSPECTIVE OF THE CONSTRUCTIVIST SOCIOLOGY

Autori

  • Ion IONESCU Professor at Department of Sociology and Social Work, Faculty of Philosophy and Social-Political Sciences, “Alexandru Ioan Cuza” University of Iaşi, Carol I 11, 700506, Iaşi, Romania

Cuvinte cheie:

violenţă conjugală, cuplu conjugal, modele explicative ale violenţei, constructivism, servicii sociale.

Rezumat

Violența în cadrul familiei, indiferent de categoria socioprofesională de apartenență, a fost un fenomen ţinut sub tăcere. În zilele noastre este mediatizat, recunoscut. În literatura de specialitate sunt în atenţie teme precum: problemele cuplului, factori de predictibilitate a conflictelor, a separării, factori favorizanţi ai apropierii partenerilor, ai reconstrucţiei rela-ţiei lor conjugale, cum poate fi rupt cercul vicios al violenţei în familie, care sunt cele mai nimerite intervenţii specifice, terapeutice, cum poate fi prevenită violenţa din familia cu copii. Conferinţa mondială de la Beijing (1995) cerea mai multe statistici, mai multe cer¬ce-tări asupra violenţei conjugale. Plină de învăţăminte în acest sens este L'enquête nationale sur les violences envers les femmes (Franţa) realizată în 2000, asupra căreia ne oprim pentru a-i prezenta metodologia şi câteva concluzii. Optăm apoi pentru o analiză din perspectiva sociologiilor constructiviste şi distingem manifestări, semne, simptome. Distingem tipuri ale violenţei în familie, ciclul acesteia, cu faze şi efecte. Deoarece fenomenul nu este nou, de-a lungul timpului au fost propuse mai multe modele explicative, de obicei cauzaliste, pozitiviste (de la cele care localizează cauze în persoana care se comportă violent, la cele care le localizează în exteriorul ei). Aceste modele pline de învăţăminte reflectă comple¬xi¬tatea fenomenului, dar, din perspectivă constructivistă, considerămmai curând utilă identifi¬carea a ceea ce împiedică rezolvarea problemelor, decât provenienţa lor. Explicaţiile date feno¬menului nu le evaluăm ca adevărate sau false, ci în termeni de utilitate terapeutică (identificăm şi criterii de selecţie a lor în funcţie de context, de caz). În ultima parte ne oprim asupra a ceea ce se face şi ceea ce se poate face pentru cei implicaţi de acest fenomen (în special asupra unor programe ce privesc pe autorii violenţei, avînd în vedere că asupra sprijinirii femeilor şi copiilor victime sunt mai multe informaţii).

Referințe

Bateson, G. (1980). Mind and Nature. Bentam Books, New York.

Bouhat-Trezzini, A. (2002). La violence n'a pas de sexe. Pour une lecture psihodinamique des conflicts de cuplu. Le Divan familial, 23(1).

Bourdieu, P. (1998). La domination masculine. Seuil, coll. Liber, Paris.

Bowen, M. (1978). Family Therapy in Clinical Practice. Jasa Aronsa, New York.

Boyes, D. (1996). Le yoga, le couple et la societe. Dervy, Bruxelles.

Caisse Nationale d'Allocations Familiales (CNAF) (2010). Le social en recherche. Violence conjugale. Informations sociales, 3(159), 149-154.

Coastworth, J.D., Szapocznik J., Kurtiness W. and Santisteban, D.A. (1997). Culturally competent psychosocial interventions with antisocial problems behavior in Hispanic youths. In Stoff, D. and Breitling, J. (Eds.), Handbook of antisocial behavior., John Wiley & Sons, New York, 395-404.

Comission européenne (1998), Direction generale de l'emploi, des relations industriales et des affaires sociales. Le harcelement sexuel sur l’emploi dans l'Union européenne, Luxembourg, Ofice des publications des Comunautes européennes.

Conseil de l'Europe (1997), Groupe de specialistes pour la lutte contre la violence à l'egard des femmes (EG-S-VL): Rapport final d'activite du EG-S-VL, Plan d'action de lutte contre la violence à l'egard des femmes, Strassbourg.

Courtois, A. (2006). Le rituel terapeutique, à la recherche d'un nouveau souffle. Quand et comment l'agir en therapie de couple ?. Therapie Familiale, 27(3).

Dechner, J.P. (1984). The Hitting habit: Anger control for battering couples. Plenuum Press, New York.

Delage, M. (2008). Les violences conjugales. A propos d'un dispositif de prise en harge. Le Journal des psychologues, 257(4).

Delphy, C. (1998). L'ennemi principal: l’economie politique du patriarcat. Silepse, Paris.

Dobash, E. and Dobash, R. (1979).Violence against wives. Free Press, New York.

Duton, D. (1996). De la violence en couple, Ed. Bayard, Paris.

Finkelhor, D. and Araji, S. (1986). Explanation of Pedophilia: a four factors model. Journal of Sex Research, 22(2), 145-161.

Firulizzola, G. and Lonez G. (1995). Victime et victimologie, Que sais-je ? PUF, Paris.

Geas, R. (1985). Intimate Violence in Familegate, Sage Publications, California.

Gelles, R., (1985). Intimate Violence in Families, Sage Publications, California.

Helfter, C. (2007). Quelle prise en charge pour les auteurs de violences conjugales ? D'un arsenal represif à un accompagnement dans la durée. Informations sociales, 144(8).

Hirigoien, M.-F. (1998). Le harcelement moral. La violence perverse au quotidien. Syros, Paris.

Ionescu, I. (2014). Sociologii actuale, Ed. LIMES, Cluj.

Jasded, M. (2001). Nomer et compter les violences envers les femeis : une premiere enquête nationale en France. Population et Société, 364.

Jasded, M. (2007). Au nom de l'amour: les violences en couple. Resultats d'une enquête statistique nationale. Informations sociales, 144(8).

Jasded, M. (ed.) (2003). Les violences envers les femmes en France, une enquete nationale. La Documentation française, Paris.

Jasded, M. ş.a., Enquête nationale sur les violences envers les femmes (Enveff).

Available online at: http://www.sante.gouv.fr

Jaspard, M. (2005). Les violences contre les femmes, La Découverte, coll. “Repères”, Paris.

Jenkins, A. (1991). Invitations to Responsability. Dulwich Center Publications, Adelaide.

Junter-Loiseau, A. (1999). La notion de conciliation de la vie profesionelle et de la vie familiale. Revolution temporelle ou metafore des discriminations ?. Cahiers du Genre, 24, 73-98.

Kaczmareck, S. (1990).Itineraires de femmes battues. Ed. Imago, Paris.

Kantor, G. and Straus, M., (1987). The drunken bum theory of wife beaten. Social Problems, 34(3), 212-230.

Kuenzli-Monard, F. (2001). Deconstruction des ides reçues sur la violence : une alternative à la violence. Therapie Familiale, 22(4).

Kuenzli-Monard, F. and Kuenzli, A. (2000). La terapie de familie à la recherche d’une familie: Une crie d’identite aux Etats-Unis. Psychoscope, 1, 17-19.

Levin, S.M. and Stava, L. (1987). Personality Characteristics of sex offenders. Archives of Sexual behaviors, 16(1), 57-79.

Manseur, Z. (2004). Entre projet et intervention: la souffrance des femmes battues. Pensee plurielle, 8(2).

Maruani, M. (2000).Travail et emploi des femmes. La Decouverte, col. “Reperes”, Paris.

Neirand, G. (2005). La residence alterne, reponse à la reconfiguration de l'ordre familial. Les enjeux d'un debat. Recherches familiales, 2(1).

Rinfret-Raynor, M. and Cantin, S. (1994). Recherches sur la violence faite aux femmes en millieu conjugal, Ed. G. Morin, Boucherville. 

Russel, M. (1984). Sexual Exploitation: Rape, hild sexual abuse and workplace harasment, Sage Publication, Beverly Hills

Russell, S.T., Crockett, L.J. and Chao, R. (Eds.) (2010). Asian American parenting and parentadolescent relationships. In Levesque, R. (Series Ed.), Advancing responsible adolescent development. Springer, New York.

Russel, M. (1988). Wife assault theory, research and treatment: a litterature review. Journal of Family Violence, 3(3), 193-208.

Schwebel, D., Houel, A., Lhomond, B., Maillochon, F. (2002). Les violences conjugales au quotidien. Rapport final au Ministère de l'Emploi et de la Solidarité, Secrétariat d'Etat aux Droits des Femmes et à la Formation permanente, Service des Droits des femmes et de l'égalité. La Documentation française, Paris.

Séverac, N. (2001). La part impensée de la violence conjugale. De la fiction au récit vécu. Dialogue, 1(151).

De Singly, F. (2003). L’individualisme dans la vie commune. Nathan, Paris.

Storr, A., (1970). Human Aggression, Bantam Books, New York.

Vermeilen, M. (2010). Violences en couples et les transculturels. Le Divan familial, 24(1).

Walker, L. (1979). The Batered woman. Harper & Row, New York.

Un fléau qui n'épargne aucun pays, aucun milieu, aucune classe sociale. Available online at:http://www.eurowrc.org/06.contributions/2.contrib_fr/ (studied on the 10th of December 2015)

http://www.goldener.net/aboutus/

http://www.optionalternative.ca/pages/presentation.htm (consulted on August 11th, 2011)

Fișiere adiționale

Publicat

2016-07-06