MIGRATION AND SOCIAL PROTECTION POLICIES IN ROMANIA AND SWITZERLAND PROMOTING ACTIVE AGING IN THE WELFARE STATE

Elena Simona Vrânceanu

Autori

Elena Simona Vrânceanu Lecturer PhD, Research Assistant in the Project Romanian Ageing Migrants and the Welfare State (RAMWELL) - RSRP/2013, Romanian-Swiss Cooperation Programme, Departament of Political Sciences and International Relations and European Studies, Faculty of Philosophy and Social-Political Sciences,Alexandru Ioan Cuza University of Iasi, Romania, Carol I Boulevard, Phone: 0232201154

Cuvinte cheie:

migrație, protecție socială, politici, persoanele vârstnice, statul bunăstării

Rezumat

Faptul că România se află în proces de dezvoltare din punct de vedere economic este o realitate justificată de statisticile naționale, europene și internaționale cu privire la produsul intern brut și calitatea vieții. În consecință, nivelul mediu de salarizare este scăzut comparativ cu stele dezvoltate din Europa și, implicit, valoarea pensiilor acordate persoanelor de vârsta a treia. Dincolo de acest aspect, legislația din domeniul asistenței sociale prezintă o serie de deficiențe care întăresc tarele sistemului de protecție socială și arată că statul bunăstării este un concept care prezintă o serie de particularități distincte în cazul României față de modelul statelor occidentale. Situația este cu atât mai interesant a fi dezbătută cu cât identificăm particularități specifice în cazul persoanelor care sunt implicate direct sau indirect în procesul migrației. Elementele de specificitate pot fi evidențiate și mai clar într-o analiză care prezintă două modele de protecție socială a persoanelor vârstnice, așa cum este cel al Elveției în comparație cu cel din România. Avem pe de o parte, un stat cu o tradiție democratică occidentală, o structură confederativă care are strânse raporturi de colaborare în toate domeniile cu Uniunea Europeană, pe de altă parte, ne raportăm la România, un stat al cărui pattern politic si social a fost impregnat de influența răsăriteană. În consecință, acest articol propune o analiză teoretică a politicilor privind asistența și protecția socială pentru persoanele vârstnice din România și Elveția, precum și a politicilor din domeniul migrației, respectiv a condițiilor existente în cele două state pentru integrarea persoanelor migrante. Cele două țări prezintă elemente de difențiere în ceea ce privește politica de protecție socială a persoanelor vârstnice. Cât privește al doilea aspect al analizei noastre, respectiv integrarea imigranților, regăsim puncte comune evidențiate și de Indexul privind Integrarea Migranților, cele două state ocupând poziții apropiate, respectiv 21 în cazul Elveției și 23 în cazul României.

Referințe

Abizadeh, A. (2008). Democratic theory and border coercion: no right to unilaterally control your own borders. Political Theory, 36 (1), 37–65.

Arpinte, D. (2015). Microcreditarea ca instrument pentru incluziune social. Calitatea Vieții. 26 (2), 155–166.

Bertola G., Jimeno, J. F., Marimon, R. and Pissarides, C. (2001), EU Welfare systems and labor markets: diverse in the past, integrated in the future? In Bertola, G., Boeri, T. and Nicoletti, G. (eds) Welfare and Employent in a United Europe. MIT Press, Cambridge, 23 – 122.

Boyle, P., Halfacree, K., Robinson, V. (1998). Exploring Contemporary Migration. Addison Wesley Longman, Essex.

Buja E., Coposescu, L., Cusen, G., Meseşan Schmitz, L., Chiribucặ, D., Neagu, A., Pah, I. (2015). Country report - Romania. In the project Multilingualism in Europe as a Resource for Immigration Dialogue Initiative among the Universities of the Mediterranean. Available on: http://meridium.unistrapg.it/. Accessed on: August 12, 2015.

Chiriţặ, R., Sặndescu A. (2008). Analiza actelor normative privind drepturile minoritặţilor naţionale în România. In Levente Salat (ed.). Politici de Integrare a Minorităţilor Naţionale din România. Aspecte Legale şi Instituţionale într-o Perspectivă Comparată. CRDE, Cluj.

Constitution of Romanian. Available on: http://www.cdep.ro/pls/dic/site.page?id=371. Accessed on: August 22, 2015.

Egger, T. (2003). Intégration et travail. In Commission fédérale des étrangers. Terra Cognita 3, BASS, Bern.

Entzinger, H., Biezeveld, R. (2003). Benchmarking in Immigrant Integration. European Commission. Available on: http://ec.europa.eu/dgs/home-affairs/e-library/documents/policies/legal-migration/pdf/general/benchmarking_final_en.pdf. Accessed on: July 03, 2015.

European Commision. (2014). Memo. 10 February.

European Commision. (2015). Standard Eurobarometer. No. 83. Spring. Available on: http://ec.europa.eu/COMMFrontOffice/PublicOpinion/index.cfm/Survey/getSurveyDetail/instruments/STANDARD/surveyKy/2099. Accessed on: August 12, 2015.

Felce D.and Perry J. (1995). Quality of life: Its definition and measurement. Developmental Disabilities, 16 (1), 51-74.

Ferrera, M., (1996). Southern model of welfare in social Europe. Journal of European Social Policy, 6 (1), 17-37.

Giddens, A. (2007). Europa în epoca global. Ziua, Bucureşti.

International Organization for Migration. (2013). Romania Annual Report. Available on: http://publications.iom.int/system/files/pdf/2013annualreport_iomromania_28may2014.pdf. Accessed on: June12, 2015.

Lăzăroiu, S. , Alexandru M., Raduca M., Boiciuc, N., Larionescu, A. (2003). Migration Trends in Selected Applicants Countries. – Romania ‘Out’ than ‘In’ at the Crossroads between Europe and the Balkans. International Organization for Migration, Vienna.

Lee, E. (1966). A theory of migration. Demography, 3 (1), 47-57.

Marginean, I., Precupetu, I., (2010). Calitatea vieții în România. Institutul de Cercetare a Calității Vieții, București.

Mărginean, M. (2015) Politicile sociale, instrument de îmbunătăłire a calității vieții populației. Calitatea vieții, 26 (2), 131–139.

O’Neill, O. (2000). Bounds of Justice. Cambridge University Press, Cambridge.

Organization for Economic Cooperation and Development. (2006). From immigration to integration. Local solutions to a global challenge. Available on: http://www.oecd.org/cfe/leed/fromimmigrationtointegrationlocalsolutionstoaglobalchallenge.htm. Accessed on: June12, 2015.

Preda, M. (2001). Politica Socială Românească între Sărăcie şi Globalizare. Polirom, Iaşi.

Radu, M. (2006). Politica şi practica privind integrarea imigranţilor şi refugiaţilor în statele europene. Calitatea vieții, 17 (3-4), 319–341.

Roș N., Protecţia socială scordată persoanelor vârstnice din România. Fiat Iustitia, 2 (1), 76 -99.

Ruedin, D., Alberti, C., D'Amato, G. (2015), Immigration and Integration Policy in Switzerland, 1848 to 2014. Swiss Political Science Review, 21 (1), 1-18. Available on: http://onlinelibrary.wiley.com/doi/10.1111/spsr.12144. Accessed on: August 22, 2015.

Sandu, D. (2010). Lumile sociale ale migraţiei româneşti în străinătate. Polirom, Iaşi

Strategic Action Plan for the period 2015-2020. (2015). Available on: http://www.mmuncii.ro/j33/images/Documente/Transparenta/Dezbateri_publice/2015-04 17_Anexa2_ProiectHG_SIS.pdf. Accessed on: August 13, 2015.

The Law no. 17/ 2000 on Social Assistance for the Elderly republished in 2007 in the Official Gazette, Part I no. 157 of 06.03.2007. Available on: http://www.dreptonline.ro/legislatie/legea_asistenta_persoane_varstnice.php. Accessed on: August 22, 2015.

The National Strategy for Promoting Active Aging and Protection of the Elderly for the Period 2015-2020. (2015). Available on: http://www.mmuncii.ro/j33/images/ Documente/Transparenta/Dezbateri_publice/2015-07-15_Anexa1_ProiectHG_SIA.pdf. Accessed on: August 13, 2015.

Wilensky, H. (1975). The Welfare State and Equality. University of California Press, Berkeley.

Zamfir, E. (2012). Asistenţa socială faţă în faţă cu societatea riscurilor, din perspectiva politicilor sociale europene. Calitatea vieții, 26 (2), 123–160.