GERONTOLOGICAL SOCIAL WORK: A FAMILY SYSTEMS APPROACH

Auteurs

  • Alexandru NEAGOE Conf. univ. dr. Alexandru Neagoe, Universitatea de Vest din Timişoara, Departamentul de Asistenţă Socială, Blvd. Vasile Pârvan Nr. 4, 300223, Timișoara. Tel. +40-256-592265.

Mots-clés :

famille, travail social, gérontologie, changement, approche systémique.

Résumé

Notre article a pour but de détailler, selon la perspective systémique, le rôle des familles dans le processus d’assistance sociale des personnes âgées. Cette étude a comme point de départ des ouvrages essentiels publiés dans le domaine du travail social et de la pratique systémique. La première partie de cet article souligne le rôle de plus en plus prégnant de la famille dans le travail social gérontologique. La deuxième partie décrit et applique le point de vue systémique sur la famille en tant que cible de l’intervention justifiée de l’assistant social (parfois les dis-fonctionnalités familiales sont le point de départ pour certaines difficultés que les personnes âgées doivent surpasser) et en tant que ressource toujours renouvelable pour l’amélioration de la qualité de la vie des personnes âgées. La troisième section de notre démarche vise l’identification et l’analyse de quelques problèmes, considérés parmi les plus importants dans l’assistance sociale des personnes âgées et de leurs familles. Les conclusions finales de cette étude réunissent les points essentiels ainsi que les idées-clés de notre travail appliqué.

Références

Bătrân, D. (2010). Îmbătrânirea, un proces ireversibil. Revista de Administrație Publică și Politici Sociale, 1(3), 40-57.

Bódi, D.C. (2017). Persoanele vârstnice, resursă importantă în familie și societate, Editura Institutul European, Iași.

Bookman, A. and Kimbrel, D. (2011). Families and elder care in the twenty-first century. The Future of Children, 21(2), 117-40.

Bucur, V.M. (2007), Asistenţa socială în faţa vârstei a treia. In: Muntean, A. and Sagebiel, J. (coord.), Practici în asistenţa socială: România și Germania, Editura Polirom, Iaşi.

CNPV – Consiliul Național al Persoanelor Vârstnice (2015), Situația persoanelor vârstnice din România, available at: http://www.cnpv.ro/pdf/analize2015/Situatia_ persoanelor_varstnice_din_Romania_MP.pdf

Fetterman, M. (2008). Becoming “parent of your parent”: an emotionally wrenching process, USA Today, Feb. 2.

Gal, D. (2003). Asistenţa socială a persoanelor vârstnice, Editura Todesco, Cluj-Napoca.

Gheţău, V. (2007). Declinul demografic şi viitorul populaţiei României, O perspectivă din anul 2007 asupra populaţiei României în secolul 21, Editura Alpha MDN, Buzău.

Gheţău, V. (2011). Câţi pensionari ar putea avea România până în 2030? Revista de Asistenţă Socială, X(3), 115-136.

Gîrleanu-Șoitu, D. (2006). Vârsta a treia, Editura Institutul European, Iași.

Hartman, A. and Laird, J. (1983). Family Centered Social Work Practice. The Free Press, New York.

Janzen, C. and Harris, O. (1997). Family Treatment in Social Work Practice. Third Edition, F.E. Peacock Publishers, Itasca, Illinois.

Macaulay, S. (2016). 12 Reasons elders are “abandoned” in long-term care. Available at: http://myalzheimersstory.com/2016/10/07/12-reasons-elders-are-abandoned-in-long-term-care/.

Mândrilă, C.G. (2009). Procesul de îmbătânire din perspectiva asistenţei sociale, Editura ”Al. I. Cuza”, Iaşi.

Merrill, D.M. (1997). Caring for Elderly Parents: Juggling Work, Family, and Caregiv-ing in Middle and Working Class Families. Auburn House, Westport, Connecticut.

Moroney, R. (1980). Families, Social Services, and Social Policy: The Issue of Shared Responsibility. National Institute of Mental Health, Rockville, Maryland.

Mureşan, C. Rotariu, T, Rebeleanu, A., Hărăguş, M., Hărăguş, T. (2009). Situaţia vârstnicilor în România, Fundaţia Principesa Margareta, Bucureşti.

Mureșan, M.R. (2012). Vârsta a treia, între autonomie și vulnerabilitate (teză de doctorat), Universitatea Babes-Bolyai, Cluj Napoca.

Neagoe, A. (2007). Asistența socială a familiei: o abordare sistemică. Editura Uni-versității de Vest, Timișoara.

Newman, S. (1975). Housing Adjustments of Older People: A Report of Findings from the Second Phase. Institute for Social Research, University of Michigan.

Runcan, P.L. (2013). Depression in the Elderly. Cambridge Scholars Publishing, Newcastle upon Tyne.

Snelling, S. (2016). Multigenerational Living Is Back And That's A Good Thing. Next Avenue, Oct. 9.

Stanciu, C. (2008). Noțiuni introductive în asistența socială gerontologică, Editura Solness, Timișoara.

Sussman, M.B. (1977). Family, Beaurocracy, and the Elderly Individual: An Organiza-tional Linkage Perspective. In: Shanas E. and Sussman M.B. (Eds.). Family, Bureauc-racy, and the Elderly, Duke University Press, Durham, North Carolina, 2-20.

Zastrow, C. and Kirst-Ashman, K.K. (2010). Understanding Human Behaviour and the Social Environment, Eigth Edition, Brooks/Cole, Belmont, California.

Fichiers supplémentaires

Publiée

2018-07-31