DOMESTIC VIOLENCE, CAUSES AND EFFECTS. WOMEN´S PERMANENT STRUGGLE FOR THE WELFARE STATUTE

Autori

  • Carmen-Gabriela LĂZĂREANU “Alexandru Ioan Cuza University”, Faculty of Orthodox Theology, Iaşi, Romania, Cloşca Street, Iaşi, 700066
  • Vlad LEONTIE “Alexandru Ioan Cuza University", Doctoral School of Economics and Business Administration 700057 Iaşi, Romania

DOI:

https://doi.org/10.47743/asas-2023-1-728

Cuvinte cheie:

: violență domestică, victimă, interacționism simbolic, funcționalism, teoria conflictului, agresor, educație

Rezumat

În acest articol am trecut în revistă principalele dimensiuni teoretice ale fenomenului violenței în familie, după care am continuat o serie de investigații anterioare pe un eșantion teoretic de victime ale violenței în familie, fiind interesați de trei direcții de analiză: evidențierea percepției personale asupra situațiilor violente, evaluarea ponderii nivelului de educație în alegerea mediului protector și identificarea problemelor specifice generate de recenta situație de pandemie. Concluziile pot fi utile pentru a iniția cercetări mai ample pe eșantioane extinse, chiar și în situația în care o parte a fenomenului violenței domestice rămâne necunoscută.

Biografii autori

Carmen-Gabriela LĂZĂREANU, “Alexandru Ioan Cuza University”, Faculty of Orthodox Theology, Iaşi, Romania, Cloşca Street, Iaşi, 700066

Assistant Prof. PhD, 

Vlad LEONTIE, “Alexandru Ioan Cuza University", Doctoral School of Economics and Business Administration 700057 Iaşi, Romania

PhD

Referințe

Balandier G. (1986). An Anthropology of Violence and War. International Social Science Journal. 38(4),499−511.

Bandura A., Walters R. (1963). Social Learning and Personality Development.Holt, Rinehart and Winston.

Bylinsky G. (1973). New Clues to the Causes of Violence. Fortune. 87(1), 134−146.

Bibi A., Tollet A.-I. (2019). Blasfemie. Condamnată la moarte pentru un pahar cu apă.[Blasphemy: Sentenced to death for a glass of water].Iaşi, Ed. Polirom.

Dollard J., Doob L., Miller N., Mowrer O. and Sears R. (1939). Frustration and aggression. New Haven, Yale University Press

Durkheim E. (1897). Suicide, a study in sociology (1951 Edition, J. A. Spaulding, & G. Simpson, Trans.). Routledge.

Ferri E. (1913). The Positive School of Criminology. Kerr.

Gătej M. (2021). Violența în familie, [Domestic violence]. Orizonturi.

Gelles R. (1987). Family Violence. Sage Publications Inc.

Henslin, J.M. (1996). Social Problems. Southern Illinois University.

Irimescu G., Rădoi M. (2017). Femeia într-o lume a violenței [The woman in a world of violence], In Violența asupra femeii. Ipostaze. Explicații. Intervenții. Iaşi, Editura Universității ”Alexandru Ioan Cuza”.

Kirkwood, C. (1992). Leaving Abusive Partners. Sage Publication.

Lombroso, C. (1911). Crime: Its Causes and Remedies, (H.P. Horton, Trans.). Little Brown.

Lorentz, K. (1966). On Aggression. Harcourt.

Mahmoody, B., Hoffer W. (2018). Numai cu fiica mea [Not without my daughter]. Iaşi, Polirom.

Mândrilă, C.G. (2009). Violența în familie – o realitate dramatică [Domestic violence – a dramatic reality], Iaşi, Ed. Universității „Alexandru Ioan Cuza”.

Mercier, C., Naziran (2020). Arsă cu acid. Iaşi, Polirom

Merton, R.K. (1968). Social Theory and Social Structure, enlarged. Free Press.

Mitrofan, I. (1996). Agresivitatea în familie și boala psihică invalidantă de la cauză la efect [Family aggression and disabling mental illness from cause to effect][Paper presentation], Consfătuirea Naţională Interdisciplinară cu tema Aspecte comune medico-legale şi de evaluare a capacităţii de muncă a traumatizaţilor prin agresiune şi accidente, Sibiu, 19-20 septembrie 1996

Munteanu, A., Munteanu, A. (2011). Violența traumă, reziliență[Violence trauma, resilience]. Polirom.

Pegelow, M.D. (1981). Marital Rape. In V.B. Van Hasselt, R. L. Morrison, A. S.Bellack, & Hersen M. (Ed.), Handbook of Family Violence (pp. 207–232). Plenum.

Reckless, W.C. (1973). The Crime Problem (5th. Ed.). Appleton.

Skinner, B.F. (1948). Walden Two. Macmillan.

Sutherland, E.H. (1947). Principles of Criminology (4th ed.). Lippincott.

Wolfgang, M.E. (1958). Patterns in Criminal Homicide. University of Pennsylvania Press.

Wolfgang, M.E. &Ferracuti, F. (1967).The Subculture of Violence Toward an Integrated Theory in Criminology. Tavistock.

D. G. A. S. P. C., Prevenirea violenței în familie. https://dgaspc4.ro/servicii/prevenirea-violen-ei--n-familie, accesat 20.06.2023

Ministerul Public – PICCJ. (n.d.). Date statistice privind victimele violenţei în familie pe total minister public (2013-2021). A se vedea pe site mpublic.ro

USAID. Bucharest (1999 April 28–30). Violența domestică [Domestic violence] [Paper presentation]. (1999). USAID. Bucharest. Romania.

Consiliul Europei. Comitetul de miniştri. (1985). Recomandarea nr. R (85) 11 a Comitetului de miniştri către statele membre privind poziţia victimei în cadrul dreptului penal şi al procedurii penale, https://rm.coe.int/16805e3be1

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. (2011). Directiva 2011/36/UE a parlamentului european și a consiliuluidin 5 aprilie 2011privind prevenirea și combaterea traficului de personae și protejarea victimelor acestuia, precum și de înlocuire a Deciziei-cadru 2002/629/JAI a Consiliului.

Centrul de Resurse Juridice şi Institutul pentru Cercetarea și Prevenirea Criminalității (2003). Prevenirea si interventia eficienta in violenta domestică [Prevention and effective intervention in domestic violence], Bucureşti.

Centrul Filia (2021). Experiențele femeilor în timpul pandemiei. Disponibil la adresa de Internet : https://coronavirus.centrulfilia.ro/wp-content/uploads/2021/01/Raport_Online.ro-1.pdf

***, https://projurista.ro/ preventing-and-combating-violence-in-the-family/).

***. Biblia sau Sfânta Scriptură [The Bible or the Holy Scripture]. (1991). Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române.

Fișiere adiționale

Publicat

2023-07-31