THE IMPACT OF MIGRATION ON THE RELATIONSHIP BETWEEN YOUNG PEOPLE AND PARENTS
DOI:
https://doi.org/10.47743/asas-2022-2-694Rezumat
Fenomenul migraţiei afectează populaţia la nivel global. Cei mai afectaţi de acest fenomen sunt copiii și adolescenţii rămași acasă, lipsiţi de sprijinul și prezenţa părintelui sau a părinţilor plecaţi la muncă în străinătate. Obiectivul cercetării este de a identifica impactul pe care l-a avut fenomenul migraţiei asupra relaţiei dintre tineri și părinţi în perioada copilăriei și adolescenţei. În acest demers, s-a utilizat metoda interviului individual semi-structurat, aplicat unui număr de 8 participanţi cu vârsta cuprinsă între 19 și 23 de ani din Timișoara. Rezultatele au arătat că impactul absenţei părinţilor în relaţia cu tinerii are efecte negative în sfera afectivă și emoţională.
Referințe
Antia, K., Boucsein, J., Deckert, A., Dambach, P., Racaite, J., Šurkien, G., aenisch, T., Horstick, O. & Winkler, V. (2020). Effects of International Labor Migration on the Mental Health and Well-Being of Left-Behind Children: A Systematic Literature Review. International Journal of Environmental Research and Public Health, 17(12), 4335 , https://doi.org/10.3390/ijerph17124335.
Botezat, A. & Pfeiffer, F. (2014). The Impact of Parents Migration on the Well-Being of Children Left Behind – Initial Evidence from Romania (April 15, 2014). SSRN Electronic Journal, Paper No. 14-029. Available at SSRN: https://ssrn.com/abstract=2432946.
Bulgaru, M. (2020). Consecinţele migraţiei părinţilor la muncă în străinătate asupra copiilor. Integrare prin cercetare și inovare. Universitatea de Stat Moldova. https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/234-238_6.pdf.
Gherasim, L. R. (2016). Impactul migraţiei parentale asupra copiilor rămași acasă. Stan. L. (ed.) Educaţia timpurie. Probleme și soluţii. Polirom Publishing, Iași.
Gorbunov, G. (2020). Assessment of the quality of life of children marked by parental labor migration according to the PedsQL™ 4.0 questionnaire: cross-sectional study. Moldovan Journal of Health Sciences, 25(4), 67-79. https://ibn.idsi.md/vizualizare_articol/145595.
Hendriks, M. & Bartram, D. (2019). Bringing Happiness Into the Study of Migration and Its Consequences: What, Why, and How? Journal of Immigrant & Refugee Studies, 17(3), 279-298. https://doi.org/10.1080/15562948.2018.1458169.
Iurchevici, I. & Toșa, G. (2021). Profilul psihosocial și școlar al preadolescenșilor cu părinţi plecaţi la muncă în străinătate. Educaţia în faţa noilor provocări, Vol. 2, 149-159. https://ibn.idsi.md/vizualizare_articol/149334.
Lazariuc, C. (2012). Children of migrants: the reason for emigration and/or the motivation for return. Moldoscopie, 58(3), 51-71, https://ibn.idsi.md/vizualizare_articol/21702.
Lobos, J. D. C., Juliata, B. M. & Peñalba, E. H. (2019). Consequences of Parental Absence due to Migration: A Qualitative Inquiry into Adolescent Students’ Well-being. Faculty Journal, 8, 9-18.
Lupaș, A. (2018). The effects of migration in society and the family. In Sinaci, M. & Mădușa, C. (eds.), Communication, culture and society. Trivent Publishing, Vol. II, 135-143.
Muller, H. A., Brewer, T. A., Patel, S. G. & Desai, D. (2020). A qualitative exploration of parental separation and coping: Attachment disruptions among newcomer immigrant adolescents. Journal of Adolescent Research, 35(2), 179-200. https://doi.org/10.1177/ 0743558419839227.
Tomescu-Dumitrescu, C. (2019). Migration in Romania and demographic perspectives. Annals of the University „Constantin Brâncusi” from Targu Jiu. Letters and Social Sciences Series, 79-86.
