The Silverman Syndrome: Identification, Evaluation and Multidisciplinary Intervention
Cuvinte cheie:
sindromul Silverman, „sindromul copilului bătut”, abuz asupra copilului.Rezumat
Prezentul articol sumarizează date ale unui studiu retrospectiv prin care s-a urmărit identificarea şi analiza caracteristicilor socio-demografice pentru un număr de 36 de cazuri de copii diagnosticaţi cu sindromul Silverman, în perioada 2003-2017. Cazurile au fost recrutate din populaţia pediatrică admisă în Unitatea de Primire Urgenţe din cadrul Spitalului Clinic de Urgenţă pentru Copii ,,Sfânta Maria” din Iaşi. Aproximativ jumătate dintre cazuri au avut vârste până în trei ani. Cincizeci şi opt la sută au fost de sex masculin. Peste 80% au provenit din mediul rural. Cincizeci şi opt la sută dintre cazurile analizate s-au prezentat la spital fără reprezentant legal. Dintre toţi copiii referiţi pentru simptomele de bază ale sindromului Silverman, 19% au fost consideraţi cazuri sociale. Doar unul dintre părinţi a avut calitatea de angajat în câmpul muncii. Cazurile sunt analizate din perspectiva caracteristicilor socio- demografice şi medicale ale sindromului Silverman şi a implicaţiilor pe care această condiţie le are asupra copilului.Referințe
Agenţia Naţională Antidrog (2011). Metodologie privind asistenţa integrată a minorilor consumatori de droguri; http://www.ana.gov.ro.
Dan, M., Lixandru, M., Apolzan, E. (2018). Metodologia de lucru cu adolescenţii aflaţi în situaţii de risc şi consumatori de droguri. Editura Alpha MDN, Buzău; http://www.unicef.ro.
Goţia, D.G. (1993). Elemente de chirurgie şi ortopedie pediatrică. Editura Contact
Internaţional, Iaşi.
Jenny, C, Hymel, K.P., Ritzen, A., Reinert, S.E., Hay, T. C. (1999). Analysis of missed cases of abusive head trauma. JAMA, 281, 621-626.
Kellogg, D.N. (2007). Evaluation of suspected child physical abuse. Pediatrics, 119 (6), 1232-
Kempe, C.H, Silverman, F.N., Steel, B.F., Droegemueller, W., Silver, H.K. (1985). The battered child syndrome. Child Abuse & Neglect, 9, 143-154.
Neagu, G. (2015). Perspective on an approach to the professional integration process of young people. Romania within the European Context. Journal of Innovation in Psychology, Education and Didactics, 19 (1), 51-66.
Parton, N. (2002). Protecting children: A socio-historical analysis. In K. Wilson & A. James
(Eds.), The Child Protection Handbook. Edinburgh, UK: Harcourt Publishers Limited. Pless, I.B., Sibald, A.D., Smith, M.A., Russell, M.D. (1987). A reappraisal of the frequency of child abuse seen in pediatric emergency rooms. Child Abuse & Neglect, 11, 193-200.
Pfohl, S.J. (1977). The “Discovery” of child abuse. Social Problems, 24 (3), 310-323.
Reece, R.M., Sege, R. (2000). Childhood head injuries: Accidental or inflicted. Archives of Pediatric Adolescence Medicine, 154, 11-15.
Ricci, L., Giantris, A., Merriam, P., Hodge, S., Doyle, T. (2003). Abusive head trauma in Maine infants: Medical, child protective, and law enforcement analysis. Child Abuse & Neglect, 27, 271-283.
Skellern, C.Y., Wood, D.O., Murphy, A., Crawford, M. (2000). Non-accidental fractures in infants: Risk of further abuse. Journal of Paediatric Child Health, 36, 590-592.
U.S. Department of Health, Human Services Administration for Children and Families Administration on Children, Youth and Families (2017). The 28th Edition of the Annual Child Maltreatment Report Series; https://www.acf.hhs.gov.
World Health Organization (2016). Child maltreatment; https://www.who.int/news- room/fact-sheets/detail/child-maltreatment
