DEMOGRAFIC AGING IN FRANCE AND ROMANIA. A COMPARATIVE STATISTICAL ANALYSIS

Rezumat

Îmbătrânirea demografică este o problemă cu care se confruntă toate țările dezvoltate, în special cele europene, cu consecințe sociale și economice care deja se manifestă. Prin îmbătrânire demografică se înțelege modificarea structurii populaţiei pe vârste în favoarea vârstelor înaintate (65 de ani şi peste) ca pondere în populaţia totală, în detrimentul vârstelor tinere, ca tendinţă fermă şi de lungă durată. Sociologii și demografii care au cercetat acest fenomen consideră că procesul de îmbătrânire demografică începe în momentul în care ponderea persoanelor vârstnice este de peste 12% în populația totală. Franța este afectată de acest fenomen demografic de câteva decenii. Și România se confruntă cu un proces de îmbătrânire a populației având ca principale cauze scăderea natalității și migrația externă. Acest fenomen îngrijorător prin consecințele sale pe termen lung preocupă decidenții politico-administrativi din cadrul țărilor membre ale UE, care pe baza unor analize multidisciplinare au elaborat o serie de politici publice în domeniul populației care vizează mai degrabă tratarea consecințelor socioeconomice. În această lucrare vom analiza statistic îmbătrânirea demografică în Franța și România urmărind următoarele dimensiuni: îmbătrânirea populației totale, îmbătrânirea forței de muncă și îmbătrânirea “bătrânilor”. Indicatorii statistico-demografici care descriu fenomenul de îmbătrânire a populației (ponderea populației tinere în populația totală, ponderea populației active economic, ponderea populației vârstnice, indicele de îmbătrânire demografică, raportul de dependență demografică, vârsta medie a populației și vârsta mediană a populației) vor fi analizați comparativ pentru Franța și România, prin raportare la valorile medii care caracterizează țările membre ale UE.