CREATIVE INDUSTRIES AND THEIR ROLE IN THE EUROPEAN CULTURAL CAPITALS COMPETITION
Cuvinte cheie:
industrii creative, strategii culturale, Capitala Europeană a Culturii, regenerare urbanăRezumat
În ultimii ani, industriile creative au avut o influență importantă în definirea ofertei culturale a unui lot de candidați (orașe europene) pentru Concursul de Capitală Europeană a Culturii. În acest caz, industriile creative au devenit subiect de interes pentru a fi atinse diverse obiective: marketing-ul unui oraș , branding-ul unui oraş, sociologie urbană, regenerare urbana, etc. În același timp, industriile creative au o relație strânsă cu social media şi cu dezvoltarea economiei digitale. Folosind o analiză statistică și documentară, scopul acestui articol este de a releva nivelul nesatisfăcător de utilizare a industriilor creative în cadrul al programelor vizând capitalele culturale. Un alt scop este de a evalua unele resurse specifice și activități implicate de către concurenții români (orașe) angajaţi în competiția de Capitală Europeană a Culturii, între strategiile culturale locale și perspectiva contribuției culturale creative.Referințe
C.C.C.D.C. (2013). Strategia sectorială în domeniul culturii şi patrimoniului naţional pentru perioada 2014-2020
Caves, R. (2002). Creative Industries: Contracts between Art and Commerce. International Journal of Arts Management 4(2), 81-82.
COM. (2012) 537 final, Promoting cultural and creative sectors for growth and jobs in the EU, http://www.europarl.europa.eu, accesed 03.02.2015
Deuze M. (2007). Convergence culture in the creative industries. International Journal of Cultural Studies, 10(2).
Flew T., Gibson M., Collis C., Felton E. (2012). Creative suburbia: Cutural research and suburban geographies. International Journal of Cutural Studies 15(3).
Flew, T. (2008), New media. An introduction, Oxford University Press.
Florida, R., (2005), Cities and The Creative Class, Routledge.
Gil, R. and Pratt, A. (2008). Precarity and Cultural Work in the Social factory? Immaterial Labour, Precariousness and Cultural Work. Theory Culture & Society, 25(7-8).
Hartley, J. (2005). Creative Industries. In Hartley J. (ed.). Creative Industries, Ed. Blackwell Oxford.
Hartley, J. (2015). Urban semiosis: Creative industries and the clash of the systems. International Journal of Cultural Studies, 18(1).
Hesmondhalgh, D. (2002), The Cultural Industries, Sage Publ.
Howkins, J. (2001). The Creative Economy: How People Make Money From Ideas, Penguin Books.
Hubbard, P. (2006). Cities. In Vlasceanu, L. (ed.), Sociologie.
Kroes, N. (2006). Content for competitiveness - strengthening of the European creative industries in the light of the i2010-Strategy. Vienna.
McLuhan, M. (1977). Pour comprendre les médias. Les Prolongements technologiques de l’homme. Édition Mame/Seuil.
Montalto, V. (ed.) (2014). A Mapping of the cultural and creative offer in Iasi. KEA European Affairs.
Pott, J. coord. (2009). The Impact of Culture on Creativity. Study prepared for the European Commission, accesed on the address
http://www.keanet.eu/docs/impactculturecreativityfull.pdf, KEA Eurpean Affairs,
Stan D., Netedu A., Asiminei R, Morariu C., Luca C., Gulei A. (2011). NGOs Between Private Volunteers and Public Management. Case Study in Iasi. Analele Ştiinţifice ale Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi. Secţiunea Sociologie şi Asistenţă Socială (Serie Nouă). Tom IV. Iaşi: Ed. Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, 123-143.
Urecchio, W. (2004). Collaborative networks and the challenge to dominant con-ceptions of creative industries. International Journal of Cutural Studies, 7(1): 79-90.
WIPO (2003), Guide on Surveying the Economic Contribution of the Copyright-Based Industries.