GENDER DIFFERENCES IN EDUCATIONAL OPTIONS. THE CASE OF FRAMEWORK PLANS ESTABLISHED IN ROMANIAN PRE-UNIVERSITY EDUCATION
DOI:
https://doi.org/10.47743/asas-2025-1-813Cuvinte cheie:
framework plans, curriculum, gender differences, study tracks, curricular areasRezumat
Acest articol detaliază percepțiile elevilor de liceu referitoare la planurile cadru din Romania, aflate, de curând, în dezbatere publică. Consultarea elevilor cu privire la orice detaliu important al procesului instructiv-educativ a devenit o practică curentă în țara noastră în ultimii ani, prin inițiativa Ministerului Educației. Modul cum percep elevii impactul schimbărilor propuse asupra parcursului lor educațional devine o componentă esențială de studii sociologice şi de ştiinţe ale educației. Rezultatele prezentate în acest articol se referă la un eşantion reprezentativ de elevi din județul Hunedoara, asupra căruia CJRAE Hunedoara a făcut o cercetare aprofundată în februarie 2025. Am insistat în acest articol pe diferențele de percepție dintre elevi după genul acestora, pentru a identifica în ce măsură există diferențe statistice semnificative. În analizele noastre am ținut cont de faptul că reprezentările elevilor pot fi influențate şi de alte variabile (anul de studii, calitatea demersului educativ, cultura şcolară etc.), variabile care pot fi utilizate pentru a reliefa mai pregnant diferențele de gen. Ipotezele cercetării au testat diferențele de gen în ce priveşte gradul de informare, de cunoaştere şi de utilitate percepută despre propunerile de modificare a planurile cadru curriculare. O altă ipoteză a testat diferențele după filiere şi gen în ce priveşte propunerile de extindere a orelor de studiu. Cercetarea a relevat nu numai diferențele pe genuri între cererile de extindere a orelor respective ci şi, surprinzător, tendinţa elevilor de a avea mai multe ore din arii curriculare dominante în alte filiere de studiu.
Referințe
Breda, T., & Napp, C. (2019). Girls' comparative advantage in reading can largely explain the gender gap in math-related fields. PNAS Proceedings of the National Academy of Sciences of the United States of America, 116(31), 15435-15440. https://doi.org/10.1073/pnas.1905779116
Dauphin, L., (2024). Choices of specialty and optional courses at the start of the 2023 academic year, Information Note, n° 24.06, DEPP. https://doi.org/10.48464/ni-24-06
Eccles, J. S., Adler, T. F., Futterman, R., Goff, S. B., Kaczala, C. M., Meece, J. L., & Midgley, C. (1983). Expectancies, Values, and Academic Behaviors. In J. T. Spence (Ed.), Achievement and Achievement Motivation (pp. 75-146). W. H. Freeman.
Eccles, J. S. (2005). Subjective Task Value and the Eccles et al. Model of Achievement-Related Choices. In A. J. Elliot & C. S. Dweck (Eds.), Handbook of competence and motivation (pp. 105-121). Guilford Publications.
European Commission: Directorate-General for Research and Innovation. (2021). She figures 2021 – Gender in research and innovation – Statistics and indicators. Publications Office, https://data.europa.eu/doi/10.2777/06090
Fan, W. (2011). Social influences, school motivation and gender differences: an application of the expectancy‐value theory. Educational Psychology, 31(2), 157-175.
https://doi.org/10.1080/01443410.2010.536525
Legewie, J., & DiPrete, T. A. (2014). The high school environment and the gender gap in science and engineering. Sociology of Education, 87(4), 259-280. https://doi.org/10.1177/0038040714547770
Ministry of Education and Research. (2025). [Public consultation] Draft framework plans for high school education (frequency/day). Available at: https://www.edu.ro/ cons_pub_04_2025_planuri_cadru_invatamant_liceal
OECD. (2015). The ABC of gender equality in education: Aptitude, behaviour, confidence. OECD Publishing. https://doi.org/10.1787/9789264229945-en
OECD. (2019a). OECD Future of Education and Skills 2030: OECD Learning Compass 2030, OECD Publishing, Paris, http://www.oecd.org/education/2030-project/teachingand-learning/learning/learning-compass-2030/OECD_ Learning_Compass_2030_concept_note.pdf.
OECD. (2019b). PISA 2018 Results (Volume II): Where All Students Can Succeed, PISA, OECD Publishing, Paris, https://doi.org/10.1787/b5fd1b8f-en
OECD. (2020). Curriculum overload: A way forward, OECD Publishing, Paris, https://doi.org/10.1787/3081ceca-en.
OECD. (2024a). Education at a Glance 2024: OECD indicators. OECD Publishing.
OECD. (2024b). What progress have countries made in closing gender gaps in education and beyond? OECD Publishing.
OECD. (2024c). Curriculum Flexibility and Autonomy: Promoting a Thriving Learning Environment, OECD Publishing, Paris, https://doi.org/10.1787/eccbbac2-en.
Parsons, J. E., Adler, T., & Meece, J. L. (1984). Sex differences in achievement: A test of alternate theories. Journal of Personality and Social Psychology, 46(1), 26-43. https://doi.org/10.1037/0022-3514.46.1.26
Perez-Felkner, L., Nix, S., & Thomas, K. (2017). Gendered Pathways: How Mathematics Ability Beliefs Shape Secondary and Postsecondary Course and Degree Field Choices. Frontiers in psychology, 8, 386. https://doi.org/10.3389/fpsyg.2017.00386
Su, R., Rounds, J., & Armstrong, P. I. (2009). Men and things, women and people: A meta-analysis of sex differences in interests. Psychological Bulletin, 135(6), 859-884. https://doi.org/10.1037/a0017364
Thompson, K. (2023). Gender and Subject Choice. Available at:
https://revisesociology.com/2023/02/13/gender-and-subject-choice/#Sources
Wang, M. T., & Degol, J. (2013). Motivational Pathways to STEM Career Choices: Using Expectancy-Value Perspective to Understand Individual and Gender Differences in STEM Fields. Developmental review, 33(4). https://doi.org/10.1016/j.dr.2013.08.001
Wroblewski, A. (2018). Report on national roadmaps and mechanisms in ERA Priority 4.
GENDERACTION D3.1. Available at:
