DEMOGRAPHIC CHALLENGES AND SOCIAL POLICIES IN ROMANIA

Simona Maria STĂNESCU

Abstract


Several factors contributed to the current world demographic configuration: cultural, financial, and socio-economic changes specific to the globalisation process. The improve-ment of alimentation, the recent progresses in the field of medicine, along with mass im-munization, the information and education of the population in the fields of health and care for each stage of life, and practicing mass-sports contributed, as well. From the demo-graphic viewpoint, the main responsible factors are the decreases of the birth rate, increased life expectancy, the migration phenomenon, and population ageing. This latter aspect is the subject of the present paper. The first part reviews the definition of old age from a general and demographic point of view. The second part analyses comprehensively the social vul-nerability of this period of life. The third part is dedicated to the impact population ageing has on the configuration of social policies. From the methodological viewpoint, the paper relies on analysing the specialised literature dedicated to demographic ageing. The paper concludes that demographic ageing is analysed by the Romanian literature predominantly during the past two decades of the post-communist period. The phenomenon has impact on the social insurances system (pensions), medical services and social assistance system (so-cial services dedicated to long-term care).

Résumé


Plusieurs facteurs ont contribué à la configuration démographique mondiale actuelle: changements culturels, financiers et socio-économiques spécifiques au processus de mondialisation. L’amélioration de l’alimentation, les progrès récents dans le domaine de la médecine, l’immunisation de masse, l’information et l’éducation de la population dans les domaines de la santé et des soins pour chaque étape de la vie, ainsi que la pratique de sports de masse ont également contribué. Du point de vue démographique, les principaux facteurs responsables sont la diminution du taux de natalité, l’augmentation de l’espérance de vie, le phénomène de migration et le vieillissement de la population. Ce dernier aspect fait l’objet du présent document. La première partie examine la définition de la vieillesse d'un point de vue général et démographique. La deuxième partie analyse de manière exhaustive la vulnérabilité sociale de cette période de la vie. La troisième partie est consacrée à l'impact du vieillissement de la population sur la configuration des politiques sociales. Du point de vue méthodologique, le document s’appuie sur l’analyse de la littérature spécialisée consacrée au vieillissement démographique. Le document conclut que la littérature roumaine analyse principalement le vieillissement démographique au cours des deux dernières décennies de la période post-communiste. Le phénomène a un impact sur le système d'assurance sociale (pensions), les services médicaux et le système d'assistance sociale (services sociaux dédiés aux soins de longue durée).

Rezumat


Există numeroși factori care au contribuit la actuala configurație demografică mondială: schimburile culturale, financiare și socio-economice specifice procesului globalizării; îmbunătățirea alimentației; progresele recente din domeniul medicinei; vaccinările în masă; informarea și educarea populației în domeniile sănătății și prevenirea îmbolnăvirilor; aloca-rea și specializarea resurselor umane dedicate îngrijirii pentru fiecare etapă a vieții și practi-carea sportului de masă. Din punct de vedere demografic, principalii factori responsabili sunt: scăderea natalității, creșterea speranței de viață, fenomenul migrației și îmbătrânirea populației. Acest ultim aspect reprezintă obiectul prezentului articol. Prima parte trece în revistă definirea bătrâneții din punct de vedere general dar și demografic. A doua parte analizează în detaliu vulnerabilitatea socială a acestei perioade a vieții. Cea de a treia parte este dedicată impactului pe care îmbătrânirea populației o are asupra configurației politi-cilor sociale. Din punct de vedere metodologic, articolul se bazează pe analiza literaturii de specialitate dedicată îmbătrânirii demografice. Articolul concluzionează că îmbătrânirea demografică este analizată în literatura română cu precădere în ultimele două decenii din perioada postcomunistă. Fenomenul are impact asupra sistemului asigurărilor sociale (pen-siile), serviciilor medicale și a sistemului de asistență socială (serviciile sociale dedicate îngrijirii pe termen lung).

Keywords


elderly, demographic aging, social policy, social assistance

Mots-clés


personne âgée, vieillissement démographique, politique sociale, assistance sociale

Cuvinte cheie


persoane vârstnice, îmbătrânire demografică, politică socială, asistență socială

Full Text:

Full Text: PDF

References


Alexandrescu, A., Istrate, G.M. (2012). Starea de sănătate a populației și evoluția mortalității. In: Rotariu, T., Voineagu, V. (coordonatori), Inerție și schimbare Dimensiuni sociale ale tranziției în România, Polirom, Iași, pp. 95-123.

Arpinte, D. (2015). De ce este importantă asistența socială. In: Zamfir, E., Stănescu, S.M., Arpinte, D. (coordonatori), Asistența socială în România după 25 de ani: răspuns la problemele tranziției – texte selectate, Editura Eikon, Cluj Napoca, pp. 101-110.

Bălțătescu, S. (2007). Calitatea vieții. In: Zamfir, C., Stănescu, S.M. (coordonatori), Enciclopedia dezvoltării sociale, Polirom, Iași, pp. 81-86.

Bodogai, S., Cutler, S. (2013). Aging in Romania: Research and Public Policy, The Gerontologist, 54(2), 147-152.

Bogdan, C. (2000). Abuzul și violența contra persoanelor vârstnice. In: Zamfir, E., Bădescu, I., Zamfir, C. (coordonatori), Starea societății românești după 10 ani de tranziție, Editura Expert, București, pp.778-787.

Botezat, C., Cîrlog, C., Ghenea G., Pîrvu, D. (2016). Mortalitatea generală, Ministerul Sănătății, Institutul Național de Sănătate Publică, Centrul Național de Statistică și Informatică în Sănătate Publică.

Bucur, V., Bucur, E. (2011). Vârsta a treia. Probleme medico-sociale. In: Neamțu, G. (coord.), Tratat de asistență socială, ediția a II-a, Polirom, Iași, pp. 1045-1082.

Curaj, A. (2010). Persoanele vârstnice: caracteristici și probleme specifice. In: Buzducea, D. (coord.), Asistența socială a grupurilor de risc, Polirom, Iași, pp. 281-326.

Ghențea, M. (coord.) (2018). Calitatea vieţii persoanelor vârstnice dependente în România, Ministerul Muncii și Justiției Sociale (raport nepublicat).

Ghețău, V. (2009). Evoluții demografice care pot accentua riscurile sociale. In: Preda, M. (coord.), Riscuri și inechități sociale în România, Raportul Comisiei Prezidențiale pentru Analiza Riscurilor Sociale și Demografice, Polirom, Iași, pp. 277-287.

Giddens, A. (2010). Sociologie, ediția a V-a, Editura All, București.

Duminică, G., Cace, S. (coordonatori) (2007). Politici de incluziune socială pentru grupurile vulnerabile. Creşterea accesului pe piaţa muncii, AMM Design, Cluj-Napoca.

Eurofound (2017). European Quality of Life Survey 2016: Quality of life, quality of public services, and quality of society, Publications Office of the European Union, Luxembourg; https://www.eurofound.europa.eu/sites/default/files/ef_publication/field_ef_ document/ef1733en.pdf

European Commission (2017). European Pillar of Social Rights; https://ec.europa.eu/ commission/sites/beta-political/files/social-summit-european-pillar-social-rights-booklet_en.pdf

European Commission (2018). Monitoring EU Member States’s under the European Pillar of Social Rights; https://ec.europa.eu/commission/sites/beta-political/files/social-scoreboard-2018-country-reports_en.pdf

Ilie, S. (2002). Pensionare anticipată. In: Pop, L.M. (coord.), Dicționar de politici sociale, Editura Expert, București, pp. 504-507.

Lazăr, F. (2015). Patimile asistenței sociale din România, Editura Tritonic, București.

Mărginean, I. (2015). Interferențe dintre sistemele de pensii și asistență socială. In: Zamfir, E., Stănescu, S.M., Arpinte, D. (coordonatori), Asistența socială în România după 25 de ani: răspuns la problemele tranziției – texte selectate, Editura Eikon, Cluj-Napoca, pp. 577-590.

Mihalache, F., Petrescu, C. (2018). Calitatea societății. In: Precupețu, I. (coord.) Calita-tea vieții în România în context european, raport de cercetare, Institutul de Cercetare a Calității Vieții, pp. 60-74; http://www.iccv.ro/wp-content/uploads/2018/03/Raport-Calitatea-Vietii.pdf

Neamțu, N. (2015). Managementul serviciilor de asistență socială, ediția a III-a, Editura Accent, Cluj-Napoca.

Neguț, A. (2015). Grupuri vulnerabile. In: Mărginean, I., Vasile, M. (coordonatori), Dicționar de calitatea vieții, Editua Academiei Române, București, pp. 125-129.

Nicolae, M. (2003). Analiza și prognoza evoluției demografice prin tehnici markoviene – abordare teoretică. Analele Universității Spiru Haret, Seria Economie, anul 3, 39-46.

Pașa, F., Matei, A., Mihart, O.E., Pieleanu, C. (2009). Calitatea vieții persoanelor vârst-nice din România, în contextul integrării în Uniunea Europeană, Consiliul Național al Persoanelor Vârstnice; http://www.cnpv.ro/pdf/analize2007_2009/ue_calitatea_vietii.pdf

Petrescu, C. (2015). Calitatea vieții vârstei a treia. In: Mărginean, I., Vasile, M. (coordo-natori), Dicționar de calitatea vieții, Editua Academiei Române, București, pp. 55-57.

Popescu, M. (2002). Dezinstituționalizarea. In: Pop, L.M. (coord.), Dicționar de politici sociale, Editura Expert, București, pp. 243-249.

Popescu, R. (2009). Introducere în socilogia familiei, Familia românească în societatea contemporană, Polirom, Iași.

Popescu, R. (2010). Profilul familiei românești contemporane, Revista Calitatea Vieții, 1-2, 5-28.

Preda, M. (2009). Schimbările în sfera familiei și a generațiilor. In: Preda, M. (coord.), Riscuri și inechități sociale în România, Raportul Comisiei Prezidențiale pentru Analiza Riscurilor Sociale și Demografice, Polirom, Iași, pp. 305-313.

Preoteasa, A.M. (2018). Fațetele muncii precare în România. Multiple facets of Precarious Work in Romania, Editura ProUniversitaria, București.

Rădulescu, S.M. (1998). Factori socio-economici care influențează situația bătrânilor din România, Revista Română de Sociologie, seria nouă, IX(1-2), 115-132.

Rotariu, T. (1993). Îmbătrânire demografică. In: Zamfir, C., Vlăsceanu, L. (coord.), Dicționar de sociologie, Editura Babel, București.

Rotariu, T. (2000). Starea demografică a României, în context european. Posibile politici demografice și consecințele lor. In: Zamfir, E., Bădescu, I., Zamfir, C. (coordonatori), Starea societății românești după 10 ani de tranziție, Expert, București, pp. 193-213.

Rotariu, T. (2009). Demografie și sociologia populației. Structuri și procese demografice, Polirom, Iași.

Rotariu, T. (2010). Studii demografice, Polirom, Iași.

Rotariu, T., Dumănescu, L., Hărăguș, M. (2017). Demografia României în perioada postbelică (1948-2015), Polirom, Iași.

Rotariu, T., Mezei, E. (2012). Populația României. Volum, structuri și procese demo-grafice. In: Rotariu, T., Voineagu, V. (coordonatori), Inerție și schimbare Dimensiuni sociale ale tranziției în România, Polirom, Iași, pp. 17-44.

Rusu, H. (2016). Solidarity with the elderly in Romania, Revista de cercetare și inter-venție socială, 52, 130-144, Expert Projects Publishing House; www.rcis.ro

Sandu, D., Alexandru, M.F. (2009). Migrația și consecințele sale. In: Preda, M. (coord.), Riscuri și inechități sociale în România, Raportul Comisiei Prezidențiale pentru Analiza Riscurilor Sociale și Demografice, Polirom, Iași, pp. 287-305.

Segalen, M. (2011). Sociologia familiei, Polirom, Iași.

Sorescu, E.M. (2010). Asistența socială a persoanelor vârstnice. In: Buzducea, D. (coord.), Asistența socială a grupurilor de risc, Polirom, Iași, pp. 327-391.

Stanciu, M. (2015). Asistența socială adresată persoanelor vârstnice din România. In: Zamfir, E., Stănescu, S.M., Arpinte, D. (coordonatori), Asistența socială în România după 25 de ani: răspuns la problemele tranziției – texte selectate, Eikon, Cluj-Napoca, pp. 373-427.

Stanciu, M., Mihăilescu, A. (2018). Suportul social pentru vârstnicii din România în Zamfir, E., Precupețu, I. (coordonatori), Calitatea vieții un proiect pentru România, Editura Academiei Române, București, pp. 337-362.

Stăiculescu, A.R. (2002). Îmbătrânire demografică. In: Pop, L.M. (coord.), Dicționar de politici sociale, Editura Expert, București.

Stănescu, I., Dumitru, M. (2015). Poverty and social exclusion in Romania: a consensual approach to material deprivation, Calitatea Vieții, XXVIII(1), 3-25.

Șoitu, D. (2018). The integrated social design of future long-term care, Scientific Annuals of “Alexandru Ioan Cuza” University of Iasi, Sociology and Social Work, tom XI(1), 5-14.

Voicu, B. (2008). Capital social: România în context european. In: Mărginean, I., Precupețu, I. (coordonatori), Calitatea vieții și dezvoltarea durabilă, politici de întărire a coeziunii sociale. Editura Expert, București, pp. 123-136.

Voicu, M., Deliu, A. (2018). Evoluția sistemului de sănătate și schimbarea demografică în România: 1945-2018, Sociologie Românească, 1-2 (în curs de apariție).

Voicu, M., Manea M.E. (2018). Îmbătrânirea demografică și practica religioasă în România: 1990-2018, Sociologie Românească, 1-2 (în curs de apariție).

Voineagu, V., Pisică, S. (2012). Munca, structura forței de muncă, ocupare și șomaj. In: Rotariu, T., Voineagu, V. (coordonatori), Inerție și schimbare Dimensiuni sociale ale tranziției în România, Polirom, Iași, pp. 45-94.

Zamfir, C. (1993). Calitatea vieții. In: Zamfir, C., Vlăsceanu, L. (coordonatori), Dicționar de sociologie, Editura Babel, București, pp. 79-80.

Zamfir, C. (1999). Politica socială efectivă: 1990-1998. In: Zamfir, C. (coord.), Politici sociale în România, Editura Expert, București, pp. 65-111.

Zamfir, C. (coord.) (2018). Istoria socială a României, Editura Academiei Române, București.

Zamfir, E. (1993). Serviciile de asistență socială. In: Zamfir, E., Zamfir, C. (coordonatori), Politici sociale România în context european, Editura Alternative, București, pp. 61-73.

The European Pillar of Social Rights in 20 principles, 2017; https://ec.europa.eu/ commission/priorities/deeper-and-fairer-economic-and-monetary-union/european-pillar-social-rights/european-pillar-social-rights-20-principles_en


Refbacks

  • There are currently no refbacks.