THE CRISIS OF EUROPEAN IDEOLOGY. TOWARDS A COMPREHENSIVE APPROACH OF EUROPEAN DISCOURSE

Autori

  • ARTHUR SUCIU Doctor în științele comunicării, colaborator al Facultății de Limbi și Literaturi Străine, Universitatea din București,

Cuvinte cheie:

Westernization, European integration, European ideology, Pasoptist’s movement, Junimea

Rezumat

In this article, I approach the issue of European integration from the perspective of its discourse. The starting point is the observation of the increasing relevance and intensity of the critical discourse concerning the ideology of European integration. Far from threatening Europe membership, these speeches show a high degree of internalization of the European values. They are at the same time ways out of the European ideological corset. Moreover, the global economic crisis erupted in 2008 drew attention to the need to identifying new approaches for the European issues. The historical perspective is one of them. Determination of the discursive structure of modernity established in Romanian space helps us to understand the lines of continuity and the moments of displacement occurring in the European integration process. A historical analysis must leave both a justificatory approach and a deconstructive one, relying on the comprehensive understanding of the national history. Using this approach, The European integration process exits from the limited framework of the EU institutions, revealing its political and historical significance.

Referințe

Boia, L. (2002). Două secole de mitologie națională. București: Humanitas.

Dahrendorf, R. (1996). Conflictul social modern. Eseu despre politica libertății. Traducere din germană de Radu Neculau. Humanitas, Editura Universității ”Alexandru Ioan Cuza” și Central European University Press.

Djuvara, N. (2013). Între Orient și Occident. Țările române la începutul epocii moderne (1800-1848). Traducere din franceză de Maria Carpov. București: Humanitas.

Djuvara, N. (2008). Civilizații și tipare istorice. Un studiu comparat al civilizațiilor. Traducere din franceză de Șerban Broché. București: Humanitas.

Eminescu, M. (1999). Națiunea română. Progres și moralitate. București: Albatros.

Golescu, D. (1977). Însemnare a călătoriei. Constantin Radovici din Golești, făcută în anul 1824, 1825, 1826. București: Minerva.

Habermas, J., (2005). Sfera publică şi transformarea ei structurală. Studiu asupra unei categorii a societăţii burgheze. București: Comunicare.ro.

Manolescu, N. (2008). Istoria critică a literaturii române. 5 secole de literatură. București: Paralela 45.

Platon, M. (2014). Despre cum onegeurile-dronă înăbuşă gândirea democratică şi creează naţiuni de unică folosinţă, Cotidianul.ro, http://www.cotidianul.ro/despre-cum-onegeurile-drona-inabusa-gandirea-democratica-si-creeaza-natiuni-de-unica-folosinta-237896/, accesat la 3 iunie 2014

Schifirneț, C. (2007). Formele fără fond, un brand românesc. București: Comunicare.ro.

Schifirneț, C. (coord.) (2011). Europenizarea societății românești și mass-media. București: Comunicare.ro.

Sinescu, C. & Claret Ph. (2010). Deziluzia politică în Europa Centrală și de Est. Sfera politicii, 144.

Suciu, A. (2013). Discursul autonom. Srategii de comunicare. Iași: Institutul European.

Suciu, A. (2009). Drumul către viața privată. Exerciții de dialectică ironistă. Iași: Junimea.

Șiulea, C. (2003). Retori, simulacre, impostori. Cultură și ideologii în România. București: Compania.

Vintilă-Ghițulescu, C. (2013). Evgheniți, ciocoi, mojici. Despre obrazele primei modernități românești 1750-1860. București: Humanitas.

Vintilă-Ghițulescu, C. (2011). În șalvari și cu Ișlic. Biserică, sexualitate, căsătorie și divorț în Țara Românească a secolului al XVIII-lea. București: Humanitas.