Problems of Democratization in Post-communist Romania
Mots-clés :
revolution, democracy, elites, transition, corruption, RomaniaRésumé
The Revolution of December 1989 represents the beginning of the transition from a communist to a democratic society. Romania will go through a slow period of transition or even stagnation, in some places. The lack of a strong elite, the takeover of power by the old party leaders, the absence of legislation condemning the former political regime and its atrocities and the problem of privatization, coincided with the creation of economic, political and social chaos. Thus, corruption, nepotism and favoritism to the detriment of meritocracy led to the impoverishment of the population and the deepening of social cleavages and, last but not least, to a strong migration that left the state without the human resources necessary for economic consolidation.
The research question that I started this study from – How did the absence of strong elite and corruption affect the establishment of the democratic regime in Romania and what were the long-term consequences of these difficulties in the democratization process? – will help me explore the state of these elements within the transition process. Throughout the research, I will use qualitative research methods: the study of official documents, regulations that played an important role in the elimination of the totalitarian regime, specialized literature, comparative analysis and case study for the situation in Romania. The answer I propose is as simple as possible: the factors mentioned above led to political instability, a decrease in citizens' trust in the political system and the search for non-democratic alternatives.
Références
Comunicat din 22 decembrie 1989 către ţară al Consiliului Frontului Salvării Naţionale, Publicat în Monitorul Oficial nr. 1 din 22 decembrie 1989.
Constituția României; Convenția europeană a drepturilor omului; Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene. – Ed. a 7-a, rev., Hamangiu, București, 2017, art. 39-40, pp. 23-24.
Legea nr. 60 din 23 septembrie 1991 privind organizarea și desfășurarea adunărilor publice, publicată în Monitorul Oficial, nr. 186 din 14.03.2014.
Hotărârea nr. 32 din 6 decembrie 2024 privind anularea procesului electoral cu privire la alegerea Președintelui României din anul 2024, publicată în Monitorul Oficial nr. 1231 din 06.12.2024.
Ash, T. G. (1999). Anul adevărului. În Tismăneanu, V. (ed.), Revoluțiile din 1989. Între trecut și viitor, traducere de Petrescu, C. și D. Iași: Polirom.
Boia, L. (2012). România: țară de frontieră a Europei, editura a IV-a. București: Humanitas.
Boia, L. (2013). De ce este România altfel?, (ediția a II-a, adăugită). București: Humanitas.
Cianetti, L. & Hanley, S. (2021). The End of the Backsliding Paradigm. Journal of Democracy, 32(1), Project MUSE, 66-80. https://muse.jhu.edu/article/778218
Cornea, D. (2019). Puterea fragilităţii, (ediţia a II-a revăzută). București: Humanitas.
David, D. (2015). Psihologia poporului român: profilul psihologic al românilor într-o monografie cognitiv-experimentală. Iași: Polirom.
Ekiert, G. (2010). Tipare de transformare postcomunistă în Europa Centrală și de Est. În Ekiert, G. și Hanson, S. E. (coord.) Capitalism și democrație în Europa Centrală și de Est (trad. de Târnovanu, H.). Iași: Polirom, pp. 119-153.
Georgieva, I. (2017). Using Transparency Against Corruption in Public Procurement. A Comparative Analysis of the Transparency Rules and their Failure to Combat Corruption. Spring, 51-76.
Huntington, S. (1991). The Third Wave. Democratization in the Late Twentieth Century, Norman și Londra: University of Oklahoma Press.
Huntington, S. P. (2002). Al treilea val al democraţiei. Revista română de ştiinţe politice, 2 (1), 18-39.
Ilaş, C. (2011). Monopolizarea opiniei publice şi funcţia critică a mass-media. În, Şandru, D. și Bocancea, S. (coordonatori), Mass-media şi democraţia în România postcomunistă. Iași: Institutul European.
Grecu, S.-P. (2018). Psihologie politică în spaţiul românesc. Structuri cognitive, valori şi comportamente politice. În Stoica, V. și Mihăilescu, B. C. (coord.) (2018). Noi perspective asupra valorilor politice. Iași: Editura universității „Alexandru Ioan Cuza”, pp. 91-126.
Iliescu, A. P. (2017). Farsa reformei și responsabilitatea intelectualilor publici. În Copilaș, E. (coord.), Marele jaf postcomunist: spectacolul mărfii și revanșa capitalismului. Iași: Adenium, pp.78-91.
Klitgaard, R. (1988). Controlling Corruption. Berkeley: University of California Press.
Liiceanu, G. (2014). Fie-vă milă de noi! și alte texte civile. București: Humanitas.
Liiceanu, G. (2019). Despre limită. București: Humanitas.
Linz, J. și Stepan, A. (1996). Problems of Democratic Transitions and Consolidation: Southern Europe, South America, and Post-Communist Europe. Baltimore, Londra: The Johns Hopkins University Press.
Lupu, M. (2015). Postcomunismul în România. Influenţe ale ideologiei anterioare asupra sistemului de drept. În Ivan, R. și Pleșca, V. (coord.) A guverna/ a fi guvernat. Ipostaze ale raportului dintre stat și cetățean. București: Pro Universitaria, pp. 31-56.
Mazower, M. (2019). Umbre peste Europa. Democrație și totalitarism în secolul XX (trad. de Gafița, M.). București: Litera.
Morar, D. (2022). Putea să fie altcumva: o istorie subiectivă a justiției după 1990. București: Humanitas.
Opriș, O. (2016). Democrația prin încercări și erori. București: Ideea Europeană.
Pacepa, I. M. (2023). Orizonturi roșii: crimele, corupția și moștenirea Ceaușeștilor (trad. de Gănescu, H. Și Ștefănescu, A.). București: Humanitas.
Pavel, D. (2011). Teoria democrației ratate. Sfera Politicii, XIX, nr. 5 (159). Fundația Asociația Civilă. 3-11.
Pasti, V. (1995). România în tranziție. Căderea în viitor. București: Nemira.
Pecican, O. (2024). Istoria românilor de la origini și până astăzi: sinteză (2). București: Cuantic.
Săndulescu, Ș. (1996). Decembrie ’89, lovitura de stat a confiscat Revoluția Română. București: Editura Omega Press Investment.
Stoica, V. și Mihailescu, B. C. (2018). Evoluţia valorilor politice în rândul cetăţenilor municipiului Iaşi (2002-2014). În Stoica, V. și Mihăilescu, B. C. (coord.) (2018). Noi perspective asupra valorilor politice. Iași: Editura universității „Alexandru Ioan Cuza”, pp. 37-62.
Șandru, D. (2014). Ipostaze ale ideologiei în teoria politică. Iași: Polirom.
Tismăneanu, V. (2013). Diavolul în istorie. Comunism, fascism şi câteva lecţii ale secolului XX. București: Humanitas.
Voicu, M. (2022). Matrioșka mincinoșilor: fake news, manipulare, populism. București: Humanitas.
Warren, M. (2004). What Does Corruption Mean in a Democracy. American Journal of Political Science, 48(2), 328-343.
Young, I. M. (2005). Teoria politică: o perspectivă de ansamblu. În R. E. Goodin și H-D. Klingemann (coord.). Manual de știință politică (trad. de Kantor, I. A., Stănuș, R. C., Nemeș, M., Cozianu A.-I., Toderean, O., Marian C.-G.). Iaşi: Polirom, pp. 419-438.
Recorder (2019, decembrie 22). DOCUMENTAR RECORDER. 30 de ani de democrație [Videoclip]. YouTube. https://www.youtube.com/watch?v=uUbN6DXJwFg
Recorder (2025, decembrie 9). DOCUMENTAR RECORDER. Justiție capturată [Videoclip]. YouTube. https://www.youtube.com/watch?v=TpUDm4ay-B8
TVR (2016, octombrie 19). Radu Câmpeanu, Ion Raţiu şi Ion Iliescu - dezbatere alegeri prezidenţiale 1990 [Videoclip]. YouTube. https://www.youtube.com/watch?v=4QMF0Ofvd6Y
