MEASURING THE INVISIBLE: A STATISTICAL APPROACH FOR CYBERVIOLENCE AGAINST WOMEN
DOI:
https://doi.org/10.47743/asas-2026-1-900Cuvinte cheie:
violența cibernetică, femei, analiză multivariată.Rezumat
Ascensiunea tehnologiei digitale ne-a transformat viața de zi cu zi, oferind noi modalități de comunicare și interacțiune. Însă această evoluție a fost însoțită și de noi forme de violență bazată pe gen. Acest articol examinează violența cibernetică împotriva femeilor în Europa, bazându-se pe date de la Agenția pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene (FRA), Institutul European pentru Egalitatea de Șanse între Sexe (EIGE) și Eurostat. Prin analiză statistică comparativă, acesta explorează modul în care diferite manifestări ale acestei violențe - hărțuirea online, partajarea fără consimțământ a imaginilor, amenințările și furtul de identitate - variază de la o țară la alta.
Rezultatele dezvăluie inegalități teritoriale și generaționale marcate și stabilesc o legătură între intensitatea violenței online și nivelul de acces la instrumente digitale. Studiul evidențiază, de asemenea, deficiențele sistemelor de raportare existente și marea diversitate a răspunsurilor juridice în statele membre. În concluzie, ea subliniază nevoia urgentă de a consolida prevenirea, de a îmbunătăți educația digitală și de a depune eforturi pentru o mai bună armonizare a legislației, pentru a proteja mai eficient femeile în spațiul digital european.
Referințe
Amnesty International. (2018). Toxic Twitter: Violence and abuse against women online. Amnesty International Ltd.
Banet-Weiser, S., & Miltner, K. M. (2016). Masculinity So Fragile: Culture, structure, and networked misogyny. Feminist Media Studies, 16(1), 171–174. https://doi.org/10.1080/14680777.2016.1120490
Bourdieu, P. (1998). La domination masculine. Seuil.
Citron, D. K., & Norton, H. L. (2011). Intermediaries and hate speech: Fostering digital citizenship for our information age. Boston University Law Review, 91, 1435–1484.
Crenshaw, K. (1991). Mapping the margins: Intersectionality, identity politics, and violence against women of color. Stanford Law Review, 43(6), 1241–1299. https://doi.org/10.2307/1229039
European Institute for Gender Equality. (2017). Cyberviolence against women and girls. Publications Office of the European Union.
FRA. (2021). Crime, safety and victims' rights, Fundamental Rights Survey. Publications Office of the European Union.
Foucault, M. (1975). Surveiller et punir : Naissance de la prison. Gallimard.
Henry, N., & Powell, A. (2018). Technology-facilitated sexual violence: A literature review of empirical research. Trauma, Violence, & Abuse, 19(2), 195–208. https://doi.org/10.1177/1524838016650189
Jane, E. A. (2014). “Your a ugly, whorish, slut”: Understanding e-bile. Feminist Media Studies, 14(4), 531–546. https://doi.org/10.1080/14680777.2012.741073
Lewis, R., Rowe, M., & Wiper, C. (2017). Online abuse of feminists as an emerging form of violence against women and girls. British Journal of Criminology, 57(6), 1462–1481. https://doi.org/10.1093/bjc/azw073
Mantilla, K. (2015). Gendertrolling: How misogyny went viral. Praeger.
Rahmania, N., & Teodorescu, C. (2024). Using multivariate analysis for better and predict intimate partner violence: Scientific Annals of A.I. Cuza University of Iasi (New Series), Sociology and Social Work. Vol.17, n°1.
https://doi.org/10.47743/asas-2024-1-753
Plan International. (2020). Libres d’être en ligne : Les expériences des filles et des jeunes femmes en matière de harcèlement en ligne. Plan International France
Powell, A., & Henry, N. (2017). Sexual violence in a digital age. Palgrave Macmillan.
UNESCO. (2021). The chilling: Global trends in online violence against women journalists. UNESCO Publishing.