WOMEN IN THE DYNAMICS OF DOMESTIC VIOLENCE: FROM THE POSITION OF VICTIM TO THAT OF AGGRESSOR
DOI:
https://doi.org/10.47743/asas-2026-1-886Cuvinte cheie:
violență domestică, invesarea rolurilor, femeie agresorRezumat
Articolul își propune să analizeze violența domestică și trecerea femeii de la statutul de victimă la cel de agresor, valorificând o serie de perspective sociologice, dar făcând apel și la o înțelegere interdisciplinară a fenomenului. În acest sens, am plecat de la câteva clarificări conceptuale și perspective teoretice sociologice privind fenomenul violenței domestice. Inversarea rolurilor în mecanismul de derulare al violenței domestice poate fi interpretată, în opinia noastră, atât din perspectivă macrosocială, cât și microsocială. Fenomenul trădează deopotrivă o creștere a violenței la nivel social, dar și forme-limită (potențate de consumul de substanțe) de reacție la o violență domestică existentă. În acest sens, studiul de caz pe care îl propunem ilustrează acest fapt. În cazul nostru, femeia agresor nu este altceva decât o ipostază camuflată a unei îndelungi victimizări și a unor traume. Astfel, în unele cazuri, violența domestică între soți exprimă o incapacitate de a înfrunta și de a gestiona o realitate familială, circumscriindu-se unui evazionism comportamental.
Referințe
Bandura, A. (1977). Social Learning Theory. Prentice Hall.
Bonea, G. V. (2016). „Violenţa supra femeii în familie” în rev. Calitatea vieții, 27(2), pp.200- 215.
Elias, N. (2003). Procesul civilizării, I-II, Iași: Polirom Publishing House, 2002.
Gavriluţă, C. (2008). Agresiunea umana și controlul social. O perspectivă socio- antropologică. Romanian Sociology, 6(3-4), 197-2026.
Gîtlan, C. (2023). Intervenție în violența domestică. Ordinul de protecție provizoriu. Iași: Editura Univerisităţii „Alexandru Ioan Cuza”.
Herman, J. (1992). Trauma and Recovery, New York: Basic Books.
Ferreol, G., Neculau, A. (coord.) (2003). Violența domestică. Aspecte psihosociale. Iași: Polirom.
Irimescu, G. & Rădoi, M. (coord.) (2017). Violența împotriva femeii: ipostaze, explicații, intervenții. Iași: Editura Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” .
Muchembled, R. (1988). L'Invention de l'homme moderne : sensibilités, mœurs et comportaments collectifs sous l`Ancien Régime. Paris: Fayard.
Nicoară, T. (2006). „Istorie și violenţă” în rev. Caiete de antropologie istorică, An I, nr. 2, Iulie- Decembrie, pp.7-34.
Radoi, M., & Irimescu, G. (coord.). (2021). Fețele nevăziute ale violenței. Iași: Editura Universităţii „Alexandru Ioan Cuza”.
Sînzianu, S. G. (2006). Violența în familie prezentată în presa din România. Iași: Lumen.
Stoican, G. (2020). Violenţă domestică sau violenţă în familie? Necesitatea unei reglementări unitare în ceea ce privește principalele instituţii din domeniul violenţei domestice”, în Revista drepturile omului, no. 1, pp. 44-55.
Walker, L. E. (1979). The Battered Woman. New York: Harper and Row.