MODELING THE RISK OF VIOLENCE AGAINST WOMEN BETWEEN FORENSIC EXPERTISE AND PROTECTIVE PUBLIC POLICY
DOI:
https://doi.org/10.47743/asas-2026-1-871Cuvinte cheie:
violență asupra femeilor, modelarea riscului, expertiză forensică, politică publică, factori de risc dinamici, control coercitiv, România.Rezumat
Articolul analizează modelarea riscului de violență asupra femeilor ca problemă metodologică și instituțională situată la intersecția dintre sociologie, criminologie, psihologie clinică și psihiatrie judiciară. Cercetarea dezvoltă un cadru interdisciplinar bazat pe o revizie critică structurată a instrumentelor de evaluare a riscului și pe o analiză contextuală a datelor europene și a condițiilor instituționale din România. Ipoteza de lucru afirmă că riscul nu funcționează ca o constantă comportamentală fixă, ci ca o structură evolutivă produsă de interacțiunea dintre factori individuali, relaționali, contextuali și instituționali. Articolul examinează abordările actuariale, clinic-structurate și hibride, identifică variabile dinamice cu relevanță predictivă ridicată și susține necesitatea calibrării protocoalelor de evaluare la contextul socio-juridic românesc. Contribuția principală constă în formularea unui cadru operațional care leagă expertiza forensică, protecția victimelor și politica publică, menținând explicite limitele predicției și necesitatea unui răspuns instituțional coordonat. Secvența propusă începe cu un screening inițial al pragului de risc și cu verificarea surselor, continuă cu identificarea structurată a indicatorilor de escaladare și a expunerii victimei, apoi avansează către o formulare de caz care integrează istoricul agresorului, schimbarea dinamică, controlul coercitiv și capacitatea de răspuns instituțional. Cadrul leagă evaluarea riscului de planificarea protecției, de intervale de revizuire și de reevaluarea după evenimente critice.
Referințe
Andrews, D. A., & Bonta, J. (2010). The psychology of criminal conduct (5th ed.). LexisNexis/Anderson.
Barbier, S., Chariot, P., & Lefèvre, T. (2022). Intimate partner violence against ever-partnered women in Europe: Prevalence and associated factors—Results from the violence against women EU-wide survey. Frontiers in Public Health, 10, 1–14. https://doi.org/10.3389/fpubh.2022.1000651
Campbell, J. C. (2005). Assessing dangerousness in domestic violence cases: History, challenges, and opportunities. Criminology & Public Policy, 4(4), 653–672. https://doi.org/10.1111/j.1745-9133.2005.00350.x
Council of Europe. (2022). GREVIO’s (Group of Experts on Action against Violence against Women and Domestic Violence) baseline evaluation report on legislative and other measures giving effect to the provisions of the Council of Europe Convention on preventing and combating violence against women and domestic violence (Istanbul Convention): Romania. Council of Europe.
European Institute for Gender Equality (EIGE). (2023). Country profile: Romania. EIGE. https://eige.europa.eu/gender-based-violence/countries/romania
Eurostat. (2022). EU survey on gender-based violence against women and other forms of inter-personal violence (EU-GBV): First results (KS-FT-22-005). Publications Office of the European Union. https://doi.org/10.2785/221005
Guo, A., & Harstall, C. (2008). Spousal violence risk assessment in clinical settings. Alberta Heritage Foundation for Medical Research.
Hanson, R. K., Helmus, L., & Bourgon, G. (2007). The validity of risk assessments for intimate partner violence: A meta-analysis (No. 2007-07). Public Safety Canada.
Hart, S. D., & Logan, C. (2011). Formulation of violence risk using evidence-based assessments: The structured professional judgment approach. In P. Sturmey & M. McMurran (Eds.), Forensic case formulation (pp. 83–106). Wiley-Blackwell.
Helmus, L., & Bourgon, G. (2011). Taking stock of 15 years of research on the Spousal Assault Risk Assessment Guide (SARA): A meta-analysis. International Journal of Forensic Mental Health, 10(3), 183–194. https://doi.org/10.1080/14999013.2011.598604
Hilton, N. Z., Harris, G. T., Rice, M. E., Lang, C., Cormier, C. A., & Lines, K. J. (2004). A brief actuarial assessment for the prediction of wife assault recidivism: The Ontario Domestic Assault Risk Assessment. Psychological Assessment, 16(3), 267–275. https://doi.org/10.1037/1040-3590.16.3.267
Kropp, P. R. (2008). Intimate partner violence risk assessment and management. Violence and Victims, 23(2), 202–220. https://doi.org/10.1891/0886-6708.23.2.202
Kropp, P. R., & Hart, S. D. (2015). SARA-V3: User guide for the third edition of the Spousal Assault Risk Assessment guide. ProActive ReSolutions.
Nicholls, T. L., Pritchard, M. M., Reeves, K. A., & Hilterman, E. (2013). Risk assessment in intimate partner violence: A systematic review of contemporary approaches. Partner Abuse, 4(1), 76–168. https://doi.org/10.1891/1946-6560.4.1.76
Olver, M. E., & Jung, S. (2017). Incremental prediction of intimate partner violence and general criminal recidivism by the SARA and ODARA. Law and Human Behavior, 41(2), 183–194. https://doi.org/10.1037/lhb0000233
Quinsey, V. L., Harris, G. T., Rice, M. E., & Cormier, C. A. (2006). Violent offenders: Appraising and managing risk (2nd ed.). American Psychological Association.
Stark, E. (2007). Coercive control: How men entrap women in personal life. Oxford University Press.