PUBLIC PERCEPTIONS OF DOMESTIC VIOLENCE AGAINST WOMEN IN ROMANIA: EVIDENCE FROM THE GENDER-BASED VIOLENCE BAROMETER
DOI:
https://doi.org/10.47743/asas-2026-1-868Cuvinte cheie:
inegalitate de gen, vulnerabilitate, România, percepții socialeRezumat
Violența domestică împotriva femeilor rămâne una dintre cele mai persistente manifestări ale inegalității de gen, generând consecințe individuale, familiale și societale severe. Acest articol oferă o analiză teoretică și empirică a violenței domestice în România, bazată pe date din Barometrul Violenței Bazate pe Gen (N = 1.393). Studiul examinează percepțiile publice asupra violenței domestice, conștientizarea diferitelor sale forme, cunoștințele despre mecanismele legale de protecție și atitudinile față de rolurile de gen în familie. De asemenea, explorează dacă aceste percepții diferă în funcție de caracteristicile socio-demografice ale respondenților. Folosind analiza statistică descriptivă și modelarea interpretativă, rezultatele indică faptul că, deși violența domestică este condamnată pe scară largă la nivel declarativ, atitudinile și stereotipurile tradiționale de gen rămân prezente în rândul unei proporții considerabile de respondenți, în special în ceea ce privește rolul bărbaților și femeilor în cadrul familiei. Studiul subliniază necesitatea unor politici sociale integrate, a educației preventive și a unor strategii de emancipare economică care să vizeze reducerea vulnerabilității femeilor.
Referințe
Bonea, G. (2016). Violența între partenerii cuplului heterosexual: Teoria ciclicității violenței [Violence between heterosexual partners: The theory of the cycle of violence]. Sigma.
Carlson, B. E., McNutt, L.-A., Choi, D. Y., & Rose, I. M. (2002). Intimate partner abuse and mental health: The role of social support and other protective factors. Violence Against Women, 8(6), 720–745. https://doi.org/10.1177/10778010222183251
Căprioară, A. (2017). Consecințele psihologice ale problemei violenței în educație [Psychological consequences of violence in education]. Acta Universitatis George Bacovia. Juridica, 6(1), 169-182.
European Union Agency for Fundamental Rights. (2014). Violence against women: An EU-wide survey. Main results. Publications Office of the European Union. https://doi.org/10.2811/981927
Freud, S. (1990). Introducere în psihanaliză [Introduction to psychoanalysis]. Editura Didactică și Pedagogică.
Giddens, A. (2001). Sociologie [Sociology]. BIC ALL.
Gilbert, P. R. (2002). Discourses of female violence and societal gender stereotypes. Violence Against Women, 8(11), 1271–1300. https://doi.org/10.1177/107780102762478019
Hauck, P. (1994). Gelozia [Jealousy]. Polimark.
Naik, I. B., & Naik, A. R. (2016). Domestic violence: Its causes, consequences and preclusion strategies. International Journal of Advanced Research and Innovative Ideas in Education, 2(2), 1697–1705.
Parlamentul României. (2003). Legea nr. 217/2003 privind prevenirea și combaterea violenței domestice, republicată [Law No. 217/2003 on preventing and combating domestic violence (republished)]. Monitorul Oficial al României, Nr. 948/15.10.2020.
Popa, M. S. (2009). Domestic violence and its consequences on health. Management in Health, 14(3), 11–14. https://doi.org/10.5233/mih.2009.0019
Rădulescu, A. (2008). Violența asupra femeii [Violence against women]. Editura Universității din București.
Robu, V. (2017). Psihologia personalității [Psychology of personality]. Lumen.
Rodat, S. (2016). Teorii și modele în asistență socială [Theories and models in social work]. Institutul Teologic Adventist.
Rujoiu, V. (2016). Violența intimă: Abordare psihosocială [Intimate partner violence: A psychosocial approach]. ASE.
Rujoiu, V., & Rujoiu, S. (2012). Violența în familie între percepție și asumare [Domestic violence: Between perception and acknowledgment]. ASE.
Turliuc, M., Huțuleac, A., & Dănilă, O. (2009). Violență în familie: Teorii, particularități și intervenții specifice [Domestic violence: Theories, characteristics, and specific interventions]. Editura Universității „Alexandru Ioan Cuza”.